Newsletterul ANTI-FAKE: Ediția 7 (17-21 august 2020)

Pandemia nu iartă nici economia

Veştile deloc îmbucurătoare despre mersul pandemiei sunt dublate de avertismentele severe venite din domeniul economic. Revista Statista publică – pe baza datelor furnizate de Eurostat – următorul grafic:

Pe trimestrul al doilea al anului curent impactul pandemiei asupra GDP-ului Uniunii este alarmant: contracţie cu 14,1 procente, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu atât amploarea contracţiei este cel mai important lucru, ci potenţialul de depăşire a situaţiei critice. Potenţial hrănit de competitivitatea existentă înainte de pandemie şi de sumele investite în acest an pentru recuperare. La ambele capitole, puterile economice ale Uniunii conduc. Economiile mai slabe aşteaptă să fie „trase” de cele mai performante. Riscul accentuării decalajelor planează.

Portretul economic al României trimite avertismente grave. Exporturile ţării noastre pe semestrul I au scăzut cu 18%, fiind a treia ţară cu scăderea cea mai mare. Nivelul producției industriale în luna iune raportat la aceeași lună a anului trecut a consemnat cea mai redusă revenire din regiune. Agricultura va consemna poate cel mai dificil an din ultimele decenii. Iar aportul exporturilor nete la formarea PIB-ului s-a diminuat de câteva ori. Nu ne aşteaptă cea mai bună perioadă.

Studiile false despre COVID-19. De ce ne păcălesc?

În timpul pandemiei COVID-19, nevoia de informare a oamenilor a crescut semnificativ, cu privire la simptome, riscuri și posibile tratamente. Din nefericire, pe internet circulă un număr de materiale care dezinformează, dar care sunt „împachetate” pentru a căpăta un aer științific.Cum recunoaștem un studiu fals despre COVID-19?
După ce președintele Donald Trump a lăudat intens virtuțile hidroxiclorochinei, în ciuda faptului că medicamentul a fost retras, în absența unor rezultate palpabile, din protocolul de tratament pentru COVID-19, pe internet au circulat mai multe așa-zise studii care să îi demonstreze eficacitatea. Un exemplu recent este site-ul https://hcqtrial.com/. La o privire rapidă și neavizată, acesta pare că prezintă rezultatele unui studiu amplu, care cercetează rata mortalității în mai multe state care au administrat tratamentul cu hidroxiclorochină, comparativ cu statele care nu l-au administrat.În realitate, posedă toate indiciile unui studiu fals:

Nu este publicat într-o revistă științifică al cărei conținut este legitimat de procesul peer-review (validarea colegială), ci pe un simplu domeniu de internet.
Este anonim
Imită, dar nu stăpânește terminologia, metodologia și modul de reprezentare grafică a studiilor științifice legitime
Selectează datele preferențial, pentru a susține concluzia

Politicizarea tratamentelor și vaccinului pentru COVID-19, cuplată cu o oarecare credulitate din partea populației, contribuie la amplificarea în sfera publică, a unor rezultate de cercetare singulare sau nevalide. Recomandăm consultarea surselor oficiale pentru informarea despre descoperirile științifice recente privind virusul.Citește mai mult:
O analiză amanunțită a subiectului:
https://vitals.lifehacker.com/beware-of-fake-covid-studies-1844718627
Despre studiile privind eficiența hidroxoclorochinei:
https://medium.com/@gidmk/hydroxychloroquine-probably-doesnt-work-for-covid-19-60012de28e1a

Filmul Plandemic: Indoctornation. Teoria pandemiei planificate adună tot mai mulți adepți

În mai 2020, apare filmul „documentar” Plandemic care plasează în prim plan teoria unei controversate cercetătoare americane despre pandemia planificată de coronavirus. Aceasta declară că pandemia a fost pusă la cale în urma unui complot dintre experții în sănătate publică și marile companii farmaceutice din SUA pentru a obține câștig financiar și a provoca moartea a milioane de oameni. Partea a II-a, Pandemic: Indoctornation, lansată recent, a continuat promovarea unor falsuri despre crearea virusului într-un laborator și intenția fondatorului Microsoft, Bill Gates, de a microchipa populația globului.Cum s-a produs dezinformarea?
În câteva zile, până a fi eliminat de către platformele de social media, Plandemic a devenit viral și a adunat peste opt milioane de vizualizări și alte câteva milioane de comentarii și distribuiri pe YouTube, Facebook, Twitter și Instagram. Cea de-a doua parte a filmului a fost distribuită de alte zeci de mii de ori pe Facebook și Instagram, deși platformele au încercat să blocheze promovarea filmului. Videoclipul a fost preluat de numeroase persoane publice adepte ale teoriilor conspirației, mișcărilor anti-vaccinare sau anti-mască și a fost distribuit masiv pe paginile și grupurile de Facebook.Plandemic în România?
Mai multe persoane cu mii de urmăritori în mediul online au recomandat sau promovat filmul Plandemic, printre care nutriționistul Dumitru Balan sau protestatarul anti-COVID, Pompiliu Diplan. În zeci de grupuri de Facebook cu mesaje anti-vaccin, anti-mască sau anti-carantină, au fost distribuite informații false despre legăturile lui Bill Gates cu un laborator din Wuhan sau monitorizarea populației prin vaccinare cu chipuri. Printre toate aceste informații periculoase, s-au strecurat regulat și mesaje politice, menite să apere sau să denigreze anumite partide, instituții sau persoane publice. Cu ajutorul unor actori care au distribuit și promovat zilnic falsuri și dezinformare, teoria pandemiei planificate a adunat tot mai mulți adepți în România.Dezinformarea s-a răspândit mai rapid decât virusul
Filmele despre plandemie au adunat în câteva zile milioane de vizualizări. Experții din film au atacat guvernele și companiile farmaceutice, au susținut că apa mării este un tratament împotriva COVID-19, masca ne poate îmbolnăvi, iar vaccinul ne va instala sub piele o tehnologie de monitorizare. Astfel, falsurile promovate au constituit un amestec dintre teorii ale conspirației și informații periculoase pentru sănătate, menite să alimenteze panica, haosul și neîncrederea.

Citește mai mult:
Fact-check al celor două filme despre plandemie:
https://factcheck.afp.com/new-plandemic-film-promotes-coronavirus-conspiracy-theory
https://www.businessinsider.com/what-plandemic-movie-got-wrong-about-coronavirus-vaccines-2020-5
Cum identifici o teorie a conspirației?
https://www.techtimes.com/articles/249662/20200515/here-are-telltale-signs-of-a-conspiracy-theory.htm

Apple a atins o capitalizare de piață de două trilioane de dolari

Miercuri, 19 august, compania Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de două trilioane de dolari și a devenit prima companie americană tranzacţionată public care a atins acest prag. Capitalizarea companiei Apple s-a dublat în numai doi ani, iar între lunile aprilie şi iunie, compania a înregistrat venituri de 26 de miliarde de dolari, cu 4 miliarde peste estimările analiştilor. Recent, în luna iulie, Apple a depăşit gigantul petrolier Saudi Armaco şi a devenit cea mai valoroasă companie publică din lume.Citește mai mult:
Apple a devenit cea mai valoroasă companie din lume:
https://www.theverge.com/2020/7/31/21350154/apple-worlds-most-valuable-company-saudi-aramco
Factorii care au contribuit la succesul gigantului tehnologic Apple:
https://medium.com/macoclock/apples-secrets-of-success-1c335dd9a9cc
Parcursul Apple catre o capitalizare de 2 trilioane de dolari:

PSD a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban

Pe 17 august, Partidul Social Democrat a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban. Printre motivele invocate de inițiatori au fost gestionarea ineficientă a finanțelor publice și a pandemiei de coronavirus și distorsionarea datelor de pandemie și erorile grupului de comunicare strategică. Data la care va fi votată moțiunea nu a fost încă anunțată. Totuși, Executivul a atacat la Curtea Constituțională moțiunea și a invocat un conflict juridic în legătură cu depunerea unei moțiuni de cenzură.Citește mai mult:
Ce conține documentul moțiunii de cenzură?
https://www.mediafax.ro/politic/motiunea-de-cenzura-guvernul-pnl-de-la-pandemie-la-pande-mita-generalizata-19509027
Când ar putea fi votată moțiunea de cenzură?
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/psd-merge-inainte-cu-motiunea-de-cenzura-si-nu-asteapta-decizia-curtii-constitutionale-cand-ar-putea-fi-votata-demiterea-guvernului-1356384

România, în topul statelor europene cu cele mai mari scăderi ale exporturilor

Conform Eurostat, România este în topul european al reducerii exporturilor în primele șase luni ale anului, ca urmare a pandemiei. În prima jumătatea a anului, România a exportat bunuri în valoare de 28 mlrd. de euro, cu 19% mai puțin decât în 2019 și a ocupat locul 3 în topul scăderilor pe segmentul de schimburi intracomunitare, după Luxemburg (-29%) și Franța (-21%).Citește mai mult:
România are cea mai redusă revenire din regiune la nivelul producției industriale:
https://cursdeguvernare.ro/nivelul-productiei-industriale-cea-mai-redusa-revenire-din-regiune-efectele-pandemiei-in-context-european-si-care-ar-fi-cresterea-necesara.html
Revenirea economică a României după COVID-19 :
https://romania.europalibera.org/a/revenire-economica-covid-cum-se-descurca-romania-rusia-iran-serbia/30690583.html

Motorul franco-german turat la maximum

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel, s-au întâlnit pe 20 august, la Brégançon, pentru a discuta despre relansarea economică a UE după pandemia de COVID-19 și rolul UE în rezolvarea crizelor din Libia, Liban, Iran sau Brexit. Cei doi lideri au accentuat importanța cooperării germano-franceze în regândirea și apărarea suveranității europene.Pe agenda discuțiilor s-au aflat și actualele tensiuni din estul Mediteranei, dintre Turcia și Grecia și necesitatea unei soluționări pașnice a evenimentelor din Belarus. Merkel și Macron au anunțat că sunt gata să asigure tratament liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, care ar fi fost otrăvit. Specialiștii consideră că întâlnirea accentuează apelul celor doi lideri la unitatea franco-germană, precum și importanța strategiei comune dintre Franța și Germania pe termen lung.

Citește mai mult:
Chère Angela și lieber Emmanuel. Detalii despre întâlnirea de la Brégançon:
https://www.dw.com/ro/ch%C3%A8re-angela-%C8%99i-lieber-emmanuel/a-54645353
Merkel și Macron cer Europei să vorbească „pe o singură voce” în crizele din Mediterana de Est și Belarus:
https://www.france24.com/en/20200820-macron-merkel-to-chart-europe-s-new-course-at-french-island-fortress

China cenzurează videoclipuri cu mâncare

La inițiativa președintelui Xi Jinping, statul chinez a demarat campania „Cu farfuria curată”. Aceasta își propune să combată risipa de mâncare, în contextul dificultăților deja existente de aprovizionare a populației cu alimente. Din acest motiv, autoritățile au început să cenzureze fenomenul cultural „Mukbang”, o practică întâlnită pe rețelele sociale, în care diverși influenceri se filmează consumând platouri mari de mâncare.
Politica statului chinez de reglementare cât mai strictă a conținutului de pe rețelele sociale este motivată de influența socială a acestor rețele. Mecanismul de blocare a accesului la conținutul etichetat drept indezirabil poartă numele de „Scutul de Aur” și suprimă activitatea în China a unor giganți tehnologici occidentali, precum Apple, Facebook, YouTube, Twitter și Instagram. Conform unui studiu recent, topul țărilor cu cea mai drastică cenzură a internetului este condus de Coreea de Nord, China, Rusia, Turkmenistan și Iran.Citește mai mult:
Cenzura Internetului pe Glob – date din 2020:
https://www.comparitech.com/blog/vpn-privacy/internet-censorship-map/
O istorie a cenzurii internetului în China:
https://www.theguardian.com/news/2018/jun/29/the-great-firewall-of-china-xi-jinpings-internet-shutdown

Prima Convenție Democrată online, un succes: Biden câștigă în popularitate

Între 17 și 20 august a avut loc Democratic National Convention, prima convenție a Partidului Democrat din SUA desfășurată în mediul online. Desfășurată pe parcursul a 4 zile, convenția – în cadrul căreia a fost confirmată cadidatura lui Joe Biden, s-a dovedit un real succes. Susținătorii Partidului Democrat au donat online – pe parcursul conferinței – 82,6 milioane de dolari. În același timp, deși intenția de vot a americanilor a rămas identică (52% în favoarea lui Biden, 42% în favoarea lui Trump), sondajele post-convenție indică o creștere cu 9 procente a candidatului democrat. De asemenea, conform aceluiași sondaj, votanții lui Biden par să fie mai entuziaști.Citește mai mult:
Conveția democrată a dus la o creștere a donatorilor online:
https://www.politico.com/news/2020/08/21/dem-convention-online-donors-400056
https://edition.cnn.com/2020/08/23/politics/biden-poll-bounce-post-election/index.html

Erori logice folosite în comunicarea politică: „panta alunecoasă”

Argumentul „pantei alunecoase” este una dintre cele mai ușor de identificat erori logice. Cu toate acestea este foarte des întâlnită în discursul politic. De ce? Pentru că foarte rar ne luăm secundele necesare pentru a trece prin filtrul critic ceea ce afirmă o persoană pe care o considerăm leader de opinie.Se numește „panta alunecoasă” pentru că trece, ex-abrupto, fără un parcurs logic, de la o afirmație la alta, încercând să o lege strâns pe a doua de prima și, astfel, să o acrediteze. Un exemplu actual: „dacă porți mască, te supui dictaturii medicale”. O astfel de afirmație induce ideea că ar exista o dictatură, că cei care nu poartă măști sunt „disidenți”, că cei care le poartă cauționează un regim totalitar. De ce este ușor de identificat? Pentru că afirmația, trecută prin filtrul critic, poate fi tradusă astfel: „dacă vă opriți la culoarea roșie a semaforului, girați o dictatură rutieră”.

Orice construcție statală (sau politică, economică, socială etc.) are la bază reguli. Toate democrațiile se bazează pe reguli. „Declarația universală a drepturilor omului” nu este altceva, finalmente, decât un set de reguli. Așadar este limpede că din prima afirmație, „porți mască”, nu rezultă că susții vreun regim totalitar.

Cum funcționează? A doua afirmație trebuie să fie una atât de respingătoare încât să le refuzăm, instinctual, pe ambele (pentru că sunt strâns legate, nu?). Revenind la exemplul nostru: ieșiți din comunism, evident că nu ne-am dori, din nou, o dictatură. Ori, dacă purtatul măștii asta atrage, e simplu: nu purtăm măști.

Citește mai mult:
Exemple de „pantă alunecoasă”
https://examples.yourdictionary.com/slippery-slope-examples.html

#CoronaKillsTaboos

The pandemic broke the bloc’s taboos on common debt to issue grants to member countries, a “huge step” in Europe’s integration.”(„Pandemia a demontat tabuurile blocului european cu privire la datoria comună: statele membre au acceptat să finanțeze împrumuturi comune, un pas imens către integrarea europeană.”) (Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, declarație din 17 august 2020).

Pe 16 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține primul său discurs despre Starea Uniunii. Printre subiectele principale ale discuției se vor regăsi acțiunile și planul de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea revoluției digitale, programul de sănătate european și reconstrucția UE în lumea post-COVID-19.

Citește mai mult:
Planul de redresare economică elaborat de Comisia Europeană:
https://www.politico.eu/article/ursula-von-der-leyen-coronavirus-recovery-plan-summit/