Publicitatea dăunătoare, reglementată mai drastic de Google
Internetul este un mediu încărcat de publicitate. În cazul majorității platformelor digitale pe care le accesăm, găzduirea reclamelor reprezintă însuși modelul de afaceri care asigură veniturile cele mai consistente. Conform statisticilor, cheltuielile cu reclame online vor atinge 375 miliarde de dolari în cursul anului 2021, iar jucătorii cei mai importanți sunt Google și Facebook. Două categorii de probleme sunt asociate publicității digitale. Prima se referă la modul în care sunt folosite datele utilizatorilor de Internet pentru targetarea cu reclame personalizate. Cea de-a doua se referă la faptul că ecosistemul de publicitate digitală poate fi folosit în mod abuziv, ilegal sau dăunător.
Google publică un raport anual în care expune măsurile pe care le întreprinde pentru menținerea sănătății acestui sistem. În 2020, compania a blocat 3,1 miliarde de reclame care au încălcat termenii și condițiile și au restricționat pentru anumite audiențe alte 6,4 miliarde de reclame. O atenție deosebită a fost acordată unor practici abuzive în contextul pandemiei de COVID-19, cum ar fi: exploatarea nevoii acute de produse precum măștile și dezinfectanții, publicarea reclamelor la tratamente false, monetizarea dezinformării online și promovarea plătită a unor surse de informații lipsite de credibilitate în detrimentul surselor de autoritate.
Citește mai mult:
searchenginejournal.com – Google’s Ads Safety Report: Malicious Behavior Increasing
Poșta tradițională, noua „modă” în materie de răspândire a dezinformării
Pe măsură ce organizațiile de fact-checking și platformele de social media pun în aplicare noi modalități de a combate dezinformarea digitală pe subiecte legate de pandemia de COVID-19, crește probabilitatea ca informațiile înșelătoare sau false să fie puse în circulație prin metode alternative, analogice. Aceasta este concluzia unui articol recent, care arată că, în Germania, UK și Irlanda, a fost documentată o nouă metodă de a pune în circulaţie conținutul problematic, cu ajutorul serviciilor poștale tradiționale. Mai exact, au fost identificate anumite grupuri care diseminează diverse narațiuni înșelătoare sau false prin intermediul aplicației Telegram și pe care le distribuie ulterior, sub formă de pliante, direct în căsuțele poștale ale oamenilor. Acest fenomen confirmă faptul că dezinformarea are o natură extrem de dinamică și depășește uneori barierele digitale, ajungând foarte aproape de noi. În acest context, în care trasarea unei granițe între online și offline devine aproape imposibilă, este nevoie de atenţie sporită pentru a evita, pe cât posibil, să cădem pradă metodelor atât de diversificate de transmitere şi amplificare a conţinutului problematic.
Citește mai mult:
firstdraftnews.org – The return to old-school methods to sow chaos
abc.net.au – Pamphlet containing COVID-19 misinformation reportedly dropped in Melbourne letterbox
calgary.ctvnews.ca – Flyers spreading COVID-19 misinformation hit Calgary mailboxes
Atenție la clipurile de parodie prezentate drept evenimente reale!
Un videoclip în limba rusă în care ar fi prezentată „vaccinarea forțată” a unor persoane de către trupe de militari circulă de mai multe zile pe rețelele sociale din România. În doar câteva zile, videoclipul a fost distribuit de peste 800 de ori și a adunat aproape 17 mii de vizualizări. Postarea lasă să se înțeleagă că evenimentele din videoclip ar fi reale și că, în curând, în România, vaccinarea va fi realizată fără acordul cetățenilor, cu armata și cu poliția. Câteva comentarii din partea unor utilizatori atrag atenția asupra faptului că este vorba despre o parodie, dar acestea nu au împiedicat viralizarea conținutului problematic, dimpotrivă, au contribuit la amplificarea lui, prin transmiterea semnalului de interes pentru algoritmii rețelelor sociale.
Citește articolul integral aici.
Roboţii încep să ne bată în competiţiile de debate
Cercetătorii IBM au publicat un articol ce descrie un sistem de Inteligență Artificială (IA) care poate participa (și câștiga) la o competiție de debate. Începând cu 2012, echipa IBM a dezvoltat Project Debater, un sistem care combină componente de IA pentru a construi și comunica argumente deliberative. Fiind lipsit de emoție umană, sistemul nu a putut ieşi învingător de fiecare dată împotriva concurenților umani, dar juriul s-a exprimat clar: IA este un preopinent redutabil. Fapt care nu ar trebui să ne mire, dată fiind vasta colecție de informații pe care un concurent IA o poate accesa online. Pe fondul dezvoltării domeniului, apare din ce în ce mai pregnantă discuţia referitoare la reglementarea Inteligenței Artificiale şi a tuturor problemelor de natură etică. Comisia Europeană este unul dintre actorii majori interesaţi de această problematică a dezvoltării şi utilizării etice a Inteligenţei Artificiale, înaintând punctul de vedere că reglementarea trebuie făcută din mers, ţinând cont de faptul că, prinşi într-o adevărată cursă pentru întâietate şi supremaţie, dezvoltatorii o pot lua „pe scurtătură” şi renunţa la considerentele etice.
Citește mai mult:
research.ibm.com – Project Debater
newyorker.com – Who Should Stop Unethical A.I.?
ec.europa.eu – Inteligența artificială: Comisia avansează în direcția adoptării unor orientări în materie de etică
Educația – antidot pentru dezinformare
romania.europalibera.org – Corijenți la alfabetizare media | Românii cred mai mult în știrile false decât restul europenilor (europalibera.org)
freedomhouse.org – Media Freedom: A Downward Spiral | Freedom House
edu.ro – Raport privind starea învățământului superior din România_ 2017 -2018.pdf (edu.ro)
Industria auto, pilonul de bază al exporturilor românești
zf.ro – România devine tot mai dependentă de industria auto: Pentru prima dată în istorie, cei mai mari trei exportatori reprezintă exclusiv industria auto, respectiv Dacia, Ford şi Daimler. Din top 10 numai două companii sunt din altă industrie
Viitorul digital al UE
Consiliul UE a aprobat noul program Digital Europe, care îşi propune să contribuie la transformarea digitală prin implementarea tehnologiilor de vârf în sectoare esențiale ale Uniunii Europene. Cu un buget total de 7,6 miliarde de euro, programul va asigura investiții semnificative în cinci domenii-cheie: calculul de înaltă performanță, competențele digitale avansate, inteligența artificială, securitatea cibernetică și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. Pentru a intra în vigoare, actul legislativ trebuie adoptat şi de Parlamentul European.
Citește mai mult:
euractiv.com – Council approves €7.6B Digital Europe plan for cutting-edge tech
După Facebook, Google și Apple intră în vizorul autorităților din Australia
Autoritatea pentru protecția consumatorilor din Australia a înaintat un document cu privire la practicile neconcurenţiale ale companiilor Google și Apple. Giganții tehnologici sunt acuzați că ar fi abuzat de poziția de monopol, pentru a consolida roluri dominante pentru propriile lor motoare de căutare, Google Search și Safari. Recent, Australia a aprobat pachetul legislativ prin care a obligat compania Facebook să direcţioneze o parte din veniturile din publicitate către organizațiile media locale pentru conținutul preluat pe platformă. În prezent, autoritățile ar urma să investigheze posibilele comportamente anticoncurențiale cu privire la sistemele de operare și impactul setărilor prestabilite ale dispozitivelor și motoarelor de căutare oferite de Google și Apple.
Citește mai mult:
zdnet.com – Australia extends tech giant probe to Google and Apple browser domination
appleinsider.com – Australian antitrust regulator examines Apple, Google web browser dominance
Eroarea logică Nirvana: totul sau nimic
Citește mai mult:
nesslabs.com – The Nirvana fallacy: when perfectionism leads to unrealistic solutions
unherd.com – How safe is the AstraZeneca jab? Without a firm grasp of statistics, bad decisions are inevitable 
#PolarizareAlgoritmică
Algoritmii Facebook sunt antrenați să alimenteze utilizatorii cu puncte de vedere și opinii aflate la extreme.
„În timp, activitatea algoritmilor a devenit măsurabil mai polarizantă”, a declarat un cercetător în domeniul inteligenței artificiale care a lucrat pentru Facebook din anul 2018.
Rezultatele studiilor echipei sale confirmă că modelele algoritmice care maximizează engagement-ul cresc implicit și polarizarea. Declarația este parte a unei investigații realizate de MIT Technology Review. 
Proiect de lege privind competiția și conservarea jurnalismului în SUA
În data de 10 martie, Camera Reprezentanților și Senatul SUA au reintrodus proiectul de lege cu privire la competiția și conservarea jurnalismului (Journalism Competition and Preservation Act). Reglementarea le va permite jurnaliștilor să ajungă la înţelegeri colective cu platformele online, numai dacă se întrevăd beneficii pentru întreaga industrie și dacă nu pun în pericol alte trusturi de presă.
Citește mai mult:
digiday.com – Cheat sheet: How the Journalism Competition Bill would allow publishers in the U.S. to collectively bargain with Facebook and Google