Newsletterul ANTI-FAKE (14-21 decembrie 2020)

Tehnologiile bazate pe Inteligența Artificială (AI) interferează cu activități care erau până acum apanajul gândirii și creativității umane. Cu ajutorului AI-ului începem să ne degrevăm treptat nu doar de munca efectivă, ci și de procesul de luare a deciziilor în multe domenii cheie: sănătate și diagnostic medical, educație, optimizarea traficului urban, creație artistică, serviciile de asistență socială, combaterea infracționalității, iar lista poate continua. Beneficiile sunt limpezi. Capacitatea de calcul pe care o deține AI-ul întrece cu mult abilitățile minții umane și, pe cale de consecință, poate găsi soluții rapide pentru situații de o complexitate remarcabilă. Riscurile derivă din faptul că AI este lipsită de capacitatea de discernământ și de rafinamentul pe care oamenii le manifestă în luarea deciziilor. Deși pot calcula instantaneu implicațiile diverselor decizii posibile, mașinile nu pot judeca nicio situație holistic și nu pot sesiza subtilitățile de nuanță.Putem aminti trei cazuri celebre în care AI a eșuat dramatic: mașina fără șofer care a ucis un pieton, supercomputerul IBM Watson care a recomandat tratamente periculoase împotriva cancerului și instrumentul de recunoaștere facială automată care a manifestat tendința de a identifica cu precădere oamenii de culoare ca fiind potențiali criminali. Un nou raport realizat de către Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (European Union Agency for Fundamental Rights – FRA) avertizează: pe măsură ce AI începe să joace un rol tot mai important în viața cetățenilor europeni, erorile pe care le generează se răsfrâng asupra vieții persoanelor. Directorul FRA, Michael O’Flaherty subliniază: „AI nu este infailibilă, fiind dezvoltată de către oameni, care la rândul lor nu sunt infailibili.” FRA solicită decidenților să se asigure că orice viitoare legi AI protejează drepturile fundamentale ale omului și că aceste legi vor permite cetățenilor să conteste hotărârile luate automat de către mașinile de calcul. Mesajul principal al raportului este că nu putem transfera orbește procesul decizional către AI fără a evalua cu atenție impactul acestora asupra drepturilor omului și, am adăuga noi, asupra umanității în ansamblul ei.

Fake News Challenge, organizat de Asociația Eurocomunicare

Compania americană UiPath fondată de către doi români antreprenori în 2005, la București, va fi listată la bursa din New York. UiPath – ce oferă soluții de automatizare software – a demonstrat o capacitate de creștere fantastică din 2013, ceea ce a atras nume mari din domeniul investițiilor. Compania a reușit să strângă peste 1,2 miliarde de dolari până acum, fiind evaluată în urma celei mai recente runde de atragere de capital la peste 10 miliarde de dolari. Această apreciere, împreună cu faptul că UiPath lucrează cu cele mai mari companii de pe fiecare continent, arată nevoia acestora de serviciile pe care fostul start-up românesc DeskOver le are de oferit. Mai mult, este demonstrată și iscusința UiPath, fapt ce a clasat compania pe locul 3 în clasamentul Forbes Cloud 100 în 2020.

Citește mai mult:
digi24.ro – Cum a ajuns Daniel Dines [co-fondator UiPath] primul miliardar în dolari din afaceri cu roboți software. Povestea unei afaceri cu succes ameţitor
romaniansmartcity.ro – UiPath, soluții Smart City pentru o Administrație Digitală

Numărul angajaților din sectorul telecomunicațiilor, în scăderePandemia de COVID-19 a determinat o creștere a numărului de angajați din sectorul telecomunicațiilor în nouă din cele 24 de state membre ale UE. România nu s-a bucurat de această creștere, numărul angajaților din domeniu ajungând la 54.800 în al doilea trimestru din 2020, cu 3.700 de persoane mai puțin decât în primul trimestru al anului. Conform Eurostat, în perioada preliminară pandemiei, la nivelul UE s-a înregistrat o scădere a numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, care lucrau în domeniul telecomunicațiilor. În 2020, numărul a crescut considerabil, în al doilea trimestru al anului fiind cu 7% mai mare decât în primul și cu 21% mai mare decât în al doilea trimestru al anului 2019.

Citește mai mult:
mediafax.ro – Pandemia a crescut numărul angajaţilor din telecomunicaţii la nivelul UE, dar nu şi în România

Comisia Europeană propune noi măsuri de reglementare a ecosistemului media digitale. Pachetul format din Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, dat publicității pe 15 decembrie, oferă soluții de gestionare a potențialului de risc adus de serviciile și platformele digitale.  Astfel, Actul legislativ privind serviciile digitale instituie obligații juridice pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii europeni la bunuri, servicii și, foarte important, la infrastructura de comunicare și informare. Cel de-al doilea document, Actul legislativ privind piețele digitale, vizează acele platforme care joacă rolul de „controlori ai fluxului de informație” și stabilește măsuri și sancțiuni împotriva practicilor inechitabile, concurenței neloiale și situației de monopol. Pachetul legislativ are ca scop protecția drepturilor fundamentale ale consumatorilor de servicii digitale și configurarea unei piețe unice digitale deschise, competitive și libere.Citește mai mult:

Guvernul britanic luptă cu virusul dezinformărilor despre vaccinare

Fiecare decizie pe care o luăm pe platformele digitale, fiecare website pe care îl vizităm, fiecare pagină căreia îi dăm like, profilurile de Facebook cu care interacționăm în mod repetat, selecția prietenilor virtuali, căutările pe care le realizăm pe Google – toate acestea sunt înmagazinate permanent. Algoritmii utilizați de platforme sunt antrenați să proceseze aceste date și să ne ofere conținut 100% personalizat. Menirea algoritmilor este să oglindească informația cu care rezonăm cel mai bine, cea care reflectă convingerile noastre preexistente.Acest fenomen se numește expunere selectivă la informație și prezintă riscul de a ne scufunda într-o „bulă” limitativă de informație, care să ne „ferească” de punctele de vedere divergente de ale noastre. Pentru informarea echilibrată, indiferent de subiect, contează diversitatea vocilor la care ne expunem.

Citește mai mult: