Newsletterul ANTI-FAKE (14-21 decembrie 2020)

Inteligența Artificială poate încălca drepturile omului

Tehnologiile bazate pe Inteligența Artificială (AI) interferează cu activități care erau până acum apanajul gândirii și creativității umane. Cu ajutorului AI-ului începem să ne degrevăm treptat nu doar de munca efectivă, ci și de procesul de luare a deciziilor în multe domenii cheie: sănătate și diagnostic medicaleducațieoptimizarea traficului urbancreație artisticăserviciile de asistență socialăcombaterea infracționalității, iar lista poate continua. Beneficiile sunt limpezi. Capacitatea de calcul pe care o deține AI-ul întrece cu mult abilitățile minții umane și, pe cale de consecință, poate găsi soluții rapide pentru situații de o complexitate remarcabilă. Riscurile derivă din faptul că AI este lipsită de capacitatea de discernământ și de rafinamentul pe care oamenii le manifestă în luarea deciziilor. Deși pot calcula instantaneu implicațiile diverselor decizii posibile, mașinile nu pot judeca nicio situație holistic și nu pot sesiza subtilitățile de nuanță.Putem aminti trei cazuri celebre în care AI a eșuat dramatic: mașina fără șofer care a ucis un pieton, supercomputerul IBM Watson care a recomandat tratamente periculoase împotriva cancerului și instrumentul de recunoaștere facială automată care a manifestat tendința de a identifica cu precădere oamenii de culoare ca fiind potențiali criminali. Un nou raport realizat de către Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale (European Union Agency for Fundamental Rights – FRA) avertizează: pe măsură ce AI începe să joace un rol tot mai important în viața cetățenilor europeni, erorile pe care le generează se răsfrâng asupra vieții persoanelor. Directorul FRA, Michael O’Flaherty subliniază: „AI nu este infailibilă, fiind dezvoltată de către oameni, care la rândul lor nu sunt infailibili.” FRA solicită decidenților să se asigure că orice viitoare legi AI protejează drepturile fundamentale ale omului și că aceste legi vor permite cetățenilor să conteste hotărârile luate automat de către mașinile de calcul. Mesajul principal al raportului este că nu putem transfera orbește procesul decizional către AI fără a evalua cu atenție impactul acestora asupra drepturilor omului și, am adăuga noi, asupra umanității în ansamblul ei.

Eficiența demonstrată a programelor de educație digitală

Anul acesta, Poynter Institute a condus programul MediaWise, pentru a ajuta cetățenii vârstnici din SUA să identifice mai ușor știrile false și dezinformarea din spațiul online. Conform studiului realizat de Universitatea Stanford, programul de educație digitală inițiat de Poynter a obținut rezultate semnificative: circa 70% dintre participanți au început să verifice gradul de acuratețe al informațiilor, comparativ  cu 3%, până la începerea cursului. Studiul a mai arătat că persoanele din grupul de control – care nu au participat în programul MediaWise – nu au înregistrat îmbunătățiri. La finalul proiectului, 85% dintre participanți au făcut distincția corectă între o știre falsă și una adevărată, fapt care a dovedit că gândirea critică în contextul noilor tehnologii media poate fi dezvoltată, indiferent de vârstă.Citește mai mult:
nytimes.com – Getting Wise to Fake News

Fake News Challenge, organizat de Asociația Eurocomunicare

„Technology-driven resilience for countering anti NATO disinformation” este un proiect al Asociației Eurocomunicare, desfășurat cu sprijinul Diviziei de Diplomație Publică a NATO, care urmărește să crească reziliența publicului tânăr din România în fața știrilor false, a dezinformării în mediul online și a propagandei computaționale.În cadrul acestui proiect a fost organizat concursul Fake News Challenge, ce a culminat, în data de 17 decembrie, cu un eveniment online realizat prin intermediul platformei Zoom și transmis live pe pagina de Facebook „Dezinformarea sub lupă”. În cadrul evenimentului, 15 echipe formate din studenți din cadrul a trei universități (SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Babeș Bolyai) au prezentat rezultatele analizelor a trei materiale din mediul online, care conțineau informații înșelătoare. Juriul, format din cadre didactice și jurnaliști, a desemnat câștigătoare o echipă formată din studenți din cadrul SNSPA, iar premiile II și III au fost acordate unor echipe din cadrul Universității din București.

Conflictul giganților tech

În urma anunțurilor legate de iOS 14, Facebook a acuzat Apple de comportament anticoncurențial. Producătorul popularului iPhone urmează să introducă o nouă notificare legată de intimitate. Mai exact, sistemul le va cere utilizatorilor permisiunea de a li se urmări activitatea pe diverse aplicații, ceea ce se întâmplă momentan fără știrea acestora. Schimbarea, declară Facebook, va periclita viabilitatea multor afaceri ale internetului – inclusiv Facebook. Mai mult, compania susține că Apple nu are de gând să-și respecte propriile reguli, avantajându-și platforma personală de reclame. De menționat este că totul a început cu Apple care critica modul de colectare a datelor de către Facebook. Deși nu este clar dacă Apple caută să își apere proprii clienți din principiu sau să își apere profitul, compania va duce la capăt modificarea în 2021.Citește mai mult:
theverge.com – Apple launches new App Store privacy labels so you can see how iOS apps use your data
theconversation.com – If it’s free online, you are the product
vox.com – A new trove of internal Facebook emails is a stark reminder: You are Facebook’s product

Companie fondată în România, evaluată la peste 10 miliarde de dolari

Compania americană UiPath fondată de către doi români antreprenori în 2005, la București, va fi listată la bursa din New York. UiPath – ce oferă soluții de automatizare software – a demonstrat o capacitate de creștere fantastică din 2013, ceea ce a atras nume mari din domeniul investițiilor. Compania a reușit să strângă peste 1,2 miliarde de dolari până acum, fiind evaluată în urma celei mai recente runde de atragere de capital la peste 10 miliarde de dolari. Această apreciere, împreună cu faptul că UiPath lucrează cu cele mai mari companii de pe fiecare continent, arată nevoia acestora de serviciile pe care fostul start-up românesc DeskOver le are de oferit. Mai mult, este demonstrată și iscusința UiPath, fapt ce a clasat compania pe locul 3 în clasamentul Forbes Cloud 100 în 2020.

Citește mai mult:
digi24.ro – Cum a ajuns Daniel Dines [co-fondator UiPath] primul miliardar în dolari din afaceri cu roboți software. Povestea unei afaceri cu succes ameţitor
romaniansmartcity.ro – UiPath, soluții Smart City pentru o Administrație Digitală

Numărul angajaților din sectorul telecomunicațiilor, în scăderePandemia de COVID-19 a determinat o creștere a numărului de angajați din sectorul telecomunicațiilor în nouă din cele 24 de state membre ale UE. România nu s-a bucurat de această creștere, numărul angajaților din domeniu ajungând la 54.800 în al doilea trimestru din 2020, cu 3.700 de persoane mai puțin decât în primul trimestru al anului. Conform Eurostat, în perioada preliminară pandemiei, la nivelul UE s-a înregistrat o scădere a numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, care lucrau în domeniul telecomunicațiilor. În 2020, numărul a crescut considerabil, în al doilea trimestru al anului fiind cu 7% mai mare decât în primul și cu 21% mai mare decât în al doilea trimestru al anului 2019.

Citește mai mult:
mediafax.ro – Pandemia a crescut numărul angajaţilor din telecomunicaţii la nivelul UE, dar nu şi în România

Noi reglementări privind media digitale

Comisia Europeană propune noi măsuri de reglementare a ecosistemului media digitale. Pachetul format din Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, dat publicității pe 15 decembrie, oferă soluții de gestionare a potențialului de risc adus de serviciile și platformele digitale.  Astfel, Actul legislativ privind serviciile digitale instituie obligații juridice pentru toate serviciile digitale care conectează consumatorii europeni la bunuri, servicii și, foarte important, la infrastructura de comunicare și informare. Cel de-al doilea document, Actul legislativ privind piețele digitale, vizează acele platforme care joacă rolul de „controlori ai fluxului de informație” și stabilește măsuri și sancțiuni împotriva practicilor inechitabile, concurenței neloiale și situației de monopol. Pachetul legislativ are ca scop protecția drepturilor fundamentale ale consumatorilor de servicii digitale și configurarea unei piețe unice digitale deschise, competitive și libere.Citește mai mult:

Guvernul britanic luptă cu virusul dezinformărilor despre vaccinare

Guvernul Marii Britanii își propune să combată cât mai rapid răspândirea conținutului periculos anti-vaccinare din spațiul online. Un sondaj recent arată că 20% dintre britanici nu s-ar vaccina împotriva COVID-19. În acest sens, autoritățile au decis stabilirea unei echipe guvernamentale care va colabora cu ministerele și marile companii tehnologice pentru a putea monitoriza și demonta afirmațiile false cu privire la vaccin. Planul guvernului de combatere a dezinformării va presupune lansarea unor mesaje pozitive despre beneficiile vaccinării și oferirea unor răspunsuri cât mai clare la întrebările sau îngrijorările cetățenilor. De asemenea, companiile tehnologice vor oferi guvernului un raport lunar al activităților de monitorizare și limitare a răspândirii dezinformării cu privire la vaccinul anti-COVID.Citește mai mult:
bbc.com – Covid-19: Boris Johnson vows to combat vaccine ‘disinformation’
theguardian.com – Here’s how to tackle the Covid-19 anti-vaxxers

Pe internet, ne autolimităm accesul la informație

Fiecare decizie pe care o luăm pe platformele digitale, fiecare website pe care îl vizităm, fiecare pagină căreia îi dăm like, profilurile de Facebook cu care interacționăm în mod repetat, selecția prietenilor virtuali, căutările pe care le realizăm pe Google – toate acestea sunt înmagazinate permanent. Algoritmii utilizați de platforme sunt antrenați să proceseze aceste date și să ne ofere conținut 100% personalizat. Menirea algoritmilor este să oglindească informația cu care rezonăm cel mai bine, cea care reflectă convingerile noastre preexistente.Acest fenomen se numește expunere selectivă la informație și prezintă riscul de a ne scufunda într-o „bulă” limitativă de informație, care să ne „ferească” de punctele de vedere divergente de ale noastre. Pentru informarea echilibrată, indiferent de subiect, contează diversitatea vocilor la care ne expunem.

Citește mai mult:

#InnocenceIsOver

„Perioada inocenței s-a încheiat. Știm că suntem ținta principală.” – declarația vicepreședintelui Comisiei Europene, Margaritis Schinas, după atacul cibernetic asupra Agenției Europene a Medicamentului.
(„The time of innocence is over. We know that we are a prime target.”)

Echipa Eurocomunicare vă urează Crăciun fericit!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *