Newsletterul ANTI-FAKE (13-20 octombrie)

Ampliganda, sau propaganda inversată

Când spun „propagandă”, cei mai mulți oameni se gândesc la încercarea autorităților sau a altor organizații de a influența atitudinile, opiniile și comportamentele cetățenilor, urmând scopuri ascunse. Pe rețelele sociale asistăm și la fenomenul invers, când  propaganda nu mai este direcționată de la elite către cetățeni, ci își are originea direct la nivelul cetățenilor. Renée DiResta, cercetătoare în cadrul Stanford Internet Observatory, folosește termenul de „ampligandă” pentru a descrie situația în care publicul devine un agent activ al propagandei, o rotiță utilă în mecanismul amplificării online a narațiunilor care ne modelează percepția asupra realității.

Uneori, este vorba de indicații precise, plasate strategic în grupurile online de tip echo chambers, în care membrii luptă orbește pentru o cauză. Din experiența directă a lui DiResta, în astfel de grupuri sunt orchestrate adevărate strategii de propulsare a anumitor #-uri cheie, în momente-cheie. Utilizatorii obișnuiți se implică din convingere personală, dar la inițiativa „agitatorului”. În alte cazuri, influencerii din mediul online identifică o mișcare spontană pe rețelele sociale și o preiau din mers, dirijând-o în avantajul agendei proprii de comunicare. De aceea, trebuie să manifestăm prudență față de curentele de opinie care par că s-au născut organic, la nivelul diverselor comunități online, și se răspândesc cu viteză. Un semn de întrebare trebuie să ne ridice și  postările aproape identice ca formă și conținut, care ne parvin din surse diferite. În aceste cazuri, este posibil să se fi căzut în capcana ampligandei.

Citește mai mult:

theconversation.com – We are all propagandists now

cigionline.org – The Business of Computational Propaganda Needs to End

Mesaje privind refuzul vaccinării – „redirecționate frecvent” pe Whatsapp

În spațiul online, un mesaj cu denumirea de „MANIFEST POLITIC DE CONȘTIENTIZARE A POPULAȚIEI” a fost redirecționat în masă prin intermediul aplicației Whatsapp și distribuit pe unele canale de Telegram, Reddit sau pagini de Facebook. Textul reprezintă un îndemn adresat românilor de a refuza vaccinarea, susținând că „vaccinul nu funcționează, imunitatea naturală durează toată viața, iar efectele vaccinului pe termen lung sunt necunoscute”. Afirmațiile din mesaj se bazează pe pseudo-argumente sau informații înșelătoare/ eronate pe care studiile și datele științifice disponibile le contrazic.

Mesajele care circulă prin intermediul unor aplicații de mesagerie, precum Whatsapp, se răspândesc rapid și sunt mai greu de detectat. Aceste forme de conținut permit personalizarea și adresabilitatea directă a mesajului („Dragă x, îți trimit acest mesaj pe care l-am primit și eu de la prietenul y”), ceea ce îi crește autenticitatea, credibilitatea și, implicit, valoarea de persuasiune.

Citește fact-checking-ul complet aici!

Telegram, un paradis al dezinformării

Telegram, platforma de mesagerie instant creată de antreprenorul rus Pavel Durov, a crescut mult în popularitate în ultimii ani. Telegram a devenit aplicația preferată de anumite grupuri care se simt cenzurate pe alte rețele sociale, deoarece este una dintre puținele platforme care nu luptă în mod activ pentru limitarea dezinformării. Acest fapt permite amplificarea facilă a narațiunilor înșelătoare. Dacă WhatsApp limitează numărul de persoane către care poate fi transmis un mesaj în lanț, Telegram pune la dispoziție funcțiile „Channels” și „Mega-groups”, prin care postările care dezinformează ajung instant la sute de mii de oameni. În acest context, Reuters Institute recomandă jurnaliștilor câteva măsuri de precauție când folosesc Telegram ca sursă de documentare: să studieze conținutul și, mai ales, răspândirea acestuia; să analizeze critic canalele Telegram, ca surse secundare de informații, și să fie atenți la posibilele interese financiare sau de altă natură, din spatele mesajelor virale.

Citește mai mult:

nytimes.com – Are Private Messaging Apps the Next Misinformation Hot Spot?

codastory.com – Who is behind Spanish Telegram’s storm of Covid-19 disinformation?

Jaf realizat cu ajutorul tehnologiei deepfake

Un grup infracțional a reușit să fure 35 milioane de dolari dintr-o bancă din Dubai utilizând un deepfake audio. Acțiunea a fost posibilă cu ajutorul unei simulări vocale realizată de Inteligența Artificială. Astfel, hoții au păcălit angajații băncii și i-au determinat să realizeze tranzacții cu sume mari de bani. Cazul nu este singular și este pe cale să devină o procedură standard pentru comiterea unor infracțiuni. Deepfake-urile audio sau vizuale reprezintă deopotrivă o dezvoltare a tehnologiei secolului al XXI-lea, dar și o amenințare, dat fiind că sunt utilizate cu precădere în demersuri ilegale sau periculoase. Aceste noi tehnologii sunt produse create artificial, care imită o vocea sau imaginea unei persoane reale.

Citește mai mult:

https://graphics.reuters.com/CYBER-DEEPFAKE/ACTIVIST/nmovajgnxpa/

https://www.media.mit.edu/

#NotOverAnywhereUntilItIsOverEverywhere

„Evoluțiile recente au arătat foarte clar că suntem cu toții implicați și că pandemia nu s-a terminat nicăieri până nu se termină peste tot” – a declarat Gita Gopinath, economist-șef al Fondului Monetar Internațional.

Săptămâna Educației pentru Media și Informație

În perioada 24 -31 octombrie 2021, va fi marcată Săptămâna Globală UNESCO a Educației pentru  Media și Informație. Pe parcursul săptămânii, vor fi organizate o serie de evenimente reunite sub tematica „Media and Information Literacy for the Public Good”. Ediția din acest an va include o conferință și un forum dedicate tinerilor, în format online, ce vor aduna decidenți politici, experți, practicieni, cercetători, organizații internaționale, ONG-uri și organizații din sectorul privat.

Citește mai mult:

en.unesco.orgGlobal Media and Information Literacy Week

5 comentarii la “Newsletterul ANTI-FAKE (13-20 octombrie)

  1. Link Building spune:

    Good day! Do you know if they make any plugins to help with Search Engine Optimization? I’m trying
    to get my site to rank for some targeted keywords but I’m not seeing very good results.
    If you know of any please share. Thanks! You can read similar article here: Scrapebox List

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.