Newsletterul ANTI-FAKE (12-19 aprilie 2021)

You Tube, față-n față cu dezinformarea

Când spunem „fake news”, ne gândim în mod automat la Facebook și, într-o mai mică măsură, la Twitter. Dar, din ce în ce mai mult, se acumulează dovezi consistente că și YouTube are o problemă serioasă cu proliferarea conținutului fals sau înșelător. Platforma video deținută de Google este extrem de populară: a avut nevoie de mai puțin de un deceniu ca să crească de la 0 la 1 miliard de utilizatori, iar în prezent se poate lăuda cu 2.3 miliarde  la nivel global. Conform unor estimări, 50% dintre utilizatorii de internet sunt activi pe YouTube, care a devenit al doilea cel mai popular motor de căutare după Google. În fiecare zi, sunt vizionate clipuri video care însumează un miliard de ore.

Cercetătorii sunt îngrijorați în legătură cu rolul jucat de YouTube în amplificarea dezinformării. Într-un interviu acordat NPR, Kate Starbird, cercetătoare în cadrul Universității din Washington, explică: „Toate studiile noastre indică faptul că YouTube este, de fapt, cel mai puternic vector de dezinformare. Nu este Facebook. Conținutul este produs pe YouTube și pus în mișcare pe celelalte rețele sociale”. Problema principală pentru întreg ecosistemul de informare, adaugă Starbird, este că acest conținut înșelător produs pe YouTube, dacă nu este șters, poate fi „activat” cu ușurință pe alte canale, în momente cheie ale conversației publice.

Există și alte studii care sprijină aceste concluzii. Unul din patru clipuri video despre COVID-19 conține informații înșelătoare, care ajung la milioane de persoane. Algoritmii împing utilizatorii în bule informaționale: istoricul de vizionare afectează cantitatea de conținut înșelător la care este expus un user. În medie, durează 41 de zile pentru ca YouTube să șteargă clipurile care dezinformează, și doar 1% din conținutul problematic este marcat ca atare pentru a avertiza audiența. Chiar dacă, în ultimele luni, YouTube a modificat algoritmii pentru a favoriza sursele credibile de informație la căutarea după cuvinte cheie, măsura nu este suficientă. Utilizatorii care accesează nemijlocit clipuri cu un conținut fals sau înșelător – de exemplu, prin recomandări directe de la prietenii virtuali – vor continua să fie expuși la acest gen de conținut și pe viitor.

Citește mai mult:

www.marketplace.org – We hardly ever talk about YouTube and disinformation. Not anymore

Narațiuni deformate care țintesc subiecte sensibile

Mobilizarea trupelor și echipamentelor rusești la granița de Est cu Ucraina a generat răspândirea a numeroase informații înșelătoare, alarmiste sau conspiraționiste cu privire la tensiunile dintre Rusia, Ucraina, respectiv poziția României într-un posibil conflict. Asemenea informații, care apar periodic pe unele website-uri, în grupuri sau pagini de Facebook, amplifică narațiuni de genul „România – colonie a Occidentului”, „România, condusă de străini”, „România, stat sărăcit de marile puteri occidentale”. Acțiuni precum cele de înzestrare a armatei sunt prezentate în termeni extremi („trădare națională”, „sclavi/ sclaveți/slugi”, „obediență penibilă”), peiorativi („talcioc”, „second hand”, „samsari”), sau prin intermediul unor false echivalențe („câte spitale sau școli s-ar fi construit”). Aceste forme de conținut țintesc subiecte sensibile, pot amplifica anumite clivaje sau surse de nemulțumire existente într-o societate, încercând să exacerbeze raportări emoționale și să instrumentalizeze subiectele cu potențial de controversă din spațiul public.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Motoarele nevăzute care „pornesc” violențele din stradă

Scenele de violență înregistrate în ultima perioadă în Belfast, capitala Irlandei de Nord, reprezintă un real motiv de îngrijorare, așa cum declara și premierul britanic Boris Johnson. Violențele sunt puse pe seama nemulțumirii crescânde a celor din comunitatea protestantă pro-britanică față de noile bariere comerciale dintre Irlanda de Nord și celelalte țări din Regatul Unit, impuse în virtutea unui protocol din Acordul Post-Brexit. Un alt motiv al violențelor este legat de tensiunile dintre unioniști/ loialiști (membrii comunității protestante care doresc respectarea statutului constituțional al Irlandei de Nord ca făcând parte din Marea Britanie) și republicani /naționaliști (membrii comunității catolice care doresc ca Irlanda de Nord să fie declarată independentă).

În acest context, un articol recent documentează că, în spatele violențelor înregistrate în Irlanda de Nord, stau mai multe îndemnuri la acțiune dirijate prin intermediul platformelor digitale. Au fost identificate mai multe mesaje trimise de utilizatori a căror identitate nu poate fi stabilită; prin intermediul acestor mesaje de pe WhatsApp sau Twitter, tinerii erau îndemnați să acționeze ca să își apere comunitatea. De asemenea, pe WhatsApp, a circulat un screenshot care anunța un atac iminent asupra Short Strand (provincie din Belfast) din partea grupului paramilitar loialist Ulster Volunteer Force (UVF). Mesajul a fost ulterior demontat chiar de către formațiunea căreia îi era în mod fals atribuită acțiunea. UVF a precizat că screenshot-ul respectiv este total fals și rău intenționat. Consiliul Comunităților Loialiste a negat orice formă de implicare a vreunui grup aflat sub umbrela sa în protestele violente din ultima perioadă, manifestându-și îngrijorarea cu privire la mesajele false, uneori total fabricate, care se viralizează pe platformele digitale.

Citește mai mult:

bbc.comBelfast interface communities ‘in angst’ after violence

npr.orgFresh Unrest In Northern Ireland Sparks Comparisons To ‘The Troubles’

politico.euHow to fix Brexit’s Northern Ireland protocol problem

Oamenii care se simt izolați social sunt mai vulnerabili în fața dezinformării

Un studiu realizat de cercetătorii de la Princeton University arată că, atunci când se simt excluși din societate, unii oameni devin victimele perfecte ale dezinformării. Mai exact, cei care simt că vocea lor nu este auzită, că nu aparțin unei comunități sau că nu se pot adapta regulilor lumii în care trăiesc au șanse mai mari să creadă diferite narațiuni conspiraționiste. Credința în narațiuni înșelătoare, parțial adevărate poate alimenta cercul vicios al excluziunii sociale; pentru o persoană care crede în astfel de povești va fi din ce în ce mai greu să intre într-o comunitate sau grup. Pandemia de COVID-19 ar putea acutiza sentimentul de izolare socială și, pe cale de consecință, vulnerabilitatea în fața dezinformării. Studiile arată că, în prezent, oamenii se simt mai singuri, mai puțin incluși în grupuri și comunități decât înainte de pandemie și că sunt și mai puțin empatici. Aceste stări sunt exploatate în activitățile de dezinformare; în general, conținutul problematic ce ia forma narațiunilor conspiraționiste mizează pe atacarea sentimentelor de prietenie, apartenență socială și pe cultivarea celor de conflict, ostilitate, dezbinare socială. Astfel, la o analiză mai atentă, putem concluziona că procesul de dezinformare este complex și depinde și de factori contextuali, nu doar individuali.

Citește mai mult:

sciencedaily.comSocial exclusion leads to conspiratorial thinking, study finds

bournemouth.ac.ukMisinformation and its impact on disadvantaged populations in Nepal during Covid-19 pandemic

Tehnologia poate corela numele cu trăsăturile faciale

Un laborator din SUA a dezvoltat și brevetat o tehnologie ce îți poate ghici numele doar pe baza unei fotografii a feței. La baza programului se află un principiu intitulat „efectul Dorian Gray” – după personajul eponim al scriitorului Oscar Wilde. Conform acestuia, numele pe care le purtăm ne influențează aspectul exterior. Algoritmul este astfel capabil să coreleze numele și trăsăturile pentru a aproxima un rezultat. În mod evident, tehnologia este imperfectă. Totuși, având o acuratețe între 72% și 80,5%, aceasta poate completa alte tehnologii de recunoaștere facială – un subiect deja controversat. Laboratorul american are, deocamdată, un singur client: Guvernul Federal al SUA, de la care a primit 2 miliarde de dolari în ultimii ani și pentru care a mai dezvoltat tehnologii precum drone autonome de supraveghere sau un program ce poate genera amprenta doar pe baza imaginilor postate pe platformele digitale.

Citește mai mult:

kaspersky.com – What is Facial Recognition – Definition and Explanation

smh.com.au – The Dorian Gray effect: how your name alters your face

hbr.org – What Do We Do About the Biases in AI?

Reglementarea rețelelor 5G

Proiectul de lege privind securitatea rețelelor 5G a fost aprobat în Ședința de Guvern din 15 aprilie. Acesta stabilește un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional. Astfel, prin intermediul unei abordări coordonate şi integrate a securităţii cibernetice a tehnologiilor 5G, este avută în vedere diminuarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Furnizorii de comunicații pot utiliza pentru rețelele 5G doar tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați prin intermediul unui aviz CSAT. Avizul va fi acordat în urma concluziei privind inexistența unor riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securității naționale și apărării ţării și va avea în vedere obligaţiile asumate de statul român pentru evitarea riscurilor precum: controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent; lipsa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului și lipsa de conduită corporativă etică a producătorului.

Citește mai mult:

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/guvernul-a-aprobat-proiectul-de-lege-privind-retelele-5g-echipamente-si-soft-doar-de-la-producatori-avizati-de-csat-1496751

A crescut interesul românilor pentru job-urile din țară

Efectele pandemiei de COVID-19 se resimt în toate domeniile de activitate. Comparativ cu anii trecuți, interesul pentru găsirea unui loc de muncă în străinătate este mai scăzut, având în vedere posibilitatea limitată de deplasare în afara țării și riscurile determinate de contextul social actual. În aceste condiții, interesul pentru aplicarea la job-uri în țară s-a majorat în prima parte a anului 2021, numărul de aplicații crescând cu 70% față de primele trei luni ale anului 2020. Domeniile pentru care există un grad mare de interes sunt: vânzări, relații cu clienții, call center-e, administrație publică, marketing, logistică, e-commerce, domeniul bancar și domeniul IT.

 Citește mai mult:

https://jurnaluldeafaceri.ro/cele-mai-cautate-joburi-in-ianuarie-2021/

https://cariera.ejobs.ro/meserii-bine-platite/

Premierul Japoniei, primit la Washington

Pe 16 aprilie, în cadrul vizitei sale la Casa Albă, premierul Japoniei, Yoshihide Suga, a susținut o conferință comună cu președintele SUA, Joe Biden. Cei doi lideri s-au angajat să acţioneze împreună pentru a depăşi provocările create de China, Coreea de Nord  și tensiunile cu privire la situația actuală din Taiwan. Joe Biden a declarat că SUA și Japonia vor avea investiții comune în domenii importante, precum tehnologia 5G, Inteligența Artificială sau industria semiconductorilor. Vizita premierului japonez inaugurează o nouă strategie a politicii externe a SUA, orientată către aliații din Asia. În următoarele luni, Președintele Biden va avea mai multe întrevederi cu liderii din Coreea de Sud, Australia și India.

Citește mai mult:

nytimes.com – Biden Goals Converge in Asia: Rebuilding Alliances and Countering China

dw.com – Can President Joe Biden return the US pivot to Asia?

Oportunitățile revoluției digitale din Africa

Recent, Parlamentul European a elaborat propunerea referitoare la o nouă strategie UE-Africa, prin care va încuraja inovarea, transferul de tehnologie și schimbului de experiență dintre cele două continente. Africa a devenit o nouă arenă a competiției digitale între marile puteri, cu circa 643 de hub-uri tehnologice active pe continent și un potențial promițător al orașului Lagos din Nigeria, denumit Silicon Valley al Africii. Strategia accentuează necesitatea de a valorifica transformarea digitală pentru a promova schimburile între cele două continente, în special între tineri și societatea civilă și a crește bunăstarea persoanelor, în domeniul sănătății, educației, tranziției verzi și incluziunii financiare.

Citește mai mult:

forbes.com – Africa’s Booming Tech Hubs Are „Backbone of Tech Ecosystem” Having Grown 40% This Year

bloomberg.com – Africa’s Diamond Capital Invests in a Futuristic Innovation Hub

#CostulInacțiunii

„Se produc multe fenomene dăunătoare pe Facebook, în privința cărora nu se iau măsuri deoarece se consideră că nu reprezintă nici un un risc din punctul de vedere al imaginii. Costul inacțiunii nu este plătit de Facebook. Este plătit de lumea întreagă.” – Sophie Zhang, fost analist de date în cadrul Facebook, angajată în departamentul pentru combaterea comportamentului neautentic pe platforma digitală, cum ar fi cel de utilizare a conturilor false (interviu pentru publicația The Guardian).

NATO și potențialul conflict dintre Rusia și Ucraina

Pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, șeful diplomației SUA și secretarul apărării au participat la discuții NATO la Bruxelles. În acest context, alianța, prin delegații SUA, și-a declarat susținerea pentru Ucraina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *