Newsletterul ANTI-FAKE (1-8 martie 2021)

Microtargetarea politică, în vizorul Uniunii Europene

Comisia Europeană ar putea înăspri regulile cu privire la microtargetarea publicității politice în mediul digital. Este pusă în discuție opțiunea de a interzice complet această practică, în anumite condiții (de exemplu, pentru a limita răspândirea dezinformării și pentru a proteja integritatea alegerilor). Ne putem întreba de ce este nevoie de aceste măsuri, mai ales că Pachetul legislativ privind Serviciile Digitale prevede deja creșterea transparenței prin dezvăluirea surselor mesajelor politice sponsorizate, și prin publicarea informațiilor legate de targetarea utilizatorilor („De ce vedeți această reclamă?”).

Microtargetarea utilizează datele noastre personale pentru a crea profiluri psihologice foarte precise și pentru a personaliza mesajele publicitare în funcție de acele profiluri. De un deceniu deja, studiile de marketing au confirmat că oamenii sunt de câteva sute de ori mai dispuși să dea click pe o reclamă care se adresează profilului lor specific. Această practică a devenit subiect de controversă globală cu ocazia dezvăluirilor privind activitatea Cambridge Analytica, firma de consultanță care a utilizat abuziv datele Facebook pentru a servi cauzei Brexit și alegerii lui Donald Trump.Uniunea Europeană a accelerat eforturile pentru reglementarea ecosistemului media digital (Planul de acțiune pentru democrația europeană și Actul legislativ privind serviciile digitale). Iar instituția europeană de control în domeniul protecției datelor cu caracter personal, EDPS, militează pentru sancționarea practicilor de urmărire omniprezentă a activității digitale („pervasive tracking”) și restricționarea tipurilor de date care pot fi utilizate pentru targetare.

Citește mai mult:
eore.org – Digital Microtargeting Political Party Innovation Primer

Interferența externă în alegeri: cazul SUA

În luna iulie 2020, patru instituții importante din SUA au demarat un proiect comun, Election Integrity Partnership, al cărui obiectiv a fost acela de a analiza modul cum se realizează ingerințele electorale externe în spațiul american. Raportul proiectului, publicat recent, sintetizează, printre altele, patru tipuri principale de interferență străină în alegeri. Acestea sunt definite pe baza unei analize riguroase întreprinse pe principalele platforme digitale și cuprind: (1) informații înșelătoare despre procedurile electorale (de exemplu, conținut care induce în eroare alegătorii cu privire la semnarea unui buletin de vot prin e-mail sau care încurajează alegătorii să voteze într-o altă zi); (2) mesaje înșelătoare despre participarea la vot (de exemplu, știri care descurajează oamenii să se angajeze în procesul electoral oferind date false cu privire la durata procesului de votare de la anumite secții); (3) conținut de tip fraudă, folosit cu scopul de a înșela oamenii (de exemplu, așa-numitele oferte de pe „piața” voturilor, potrivit cărora acestea din urmă se pot cumpăra cu bani sau cadouri) și (4) conținut înșelător sau fals care vizează delegitimarea rezultatului alegerilor. Din analiza efectuată, a rezultat faptul că mai mult de două treimi din interferența externă în cele mai recente alegeri din SUA s-au încadrat în această ultimă categorie, anume încercări de delegitimare a rezultatului alegerilor şi punerea sub semnul întrebării a procesului electoral în ansamblul său.

Citește mai mult:
theguardian.com – A few rightwing ‘super-spreaders’ fueled bulk of election falsehoods, study says
foreignpolicy.com – America Needs a New Way to Combat Disinformation Now
reuters.com – Online misinformation that led to Capitol siege is ‘radicalization,’ say researchers

Atenție la citatele atribuite în mod eronat sau trunchiat personalităților

În spațiul online internațional și românesc circulă de ceva timp următorul citat atribuit în mod fals autorului britanic George Orwell: „un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători  nu este victimă, ci complice”. Citate sau scurte fragmente din operele lui George Orwell pot fi întâlnite frecvent pe rețele sociale, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. De multe ori atât termenul de „orwellian”, cât și afirmațiile autorului sunt preluate în mod eronat sau trunchiat pentru a susține narațiunea cu privire la folosirea, chiar „inventarea” pandemiei în vederea instalării unei „dictaturi”; dictatură a cărei apariție ar fi fost profețită, chiar descrisă la nivel de amănunt, în celebrul roman 1984.

Citește articolul complet aici.

Conversațiile vor continua și după moarte

În era digitală, moartea pare să își schimbe semnificația, iar legislația aferentă are, și ea, nevoie de un update. Tehnologia care facilitează conversații cu o persoană dragă care nu se mai află printre noi ar putea deveni o realitate, Microsoft deţinând deja un brevet în acest sens. Tehnologia de creare a unui chatbot folosește inteligența artificială și machine learning pentru a simula un dialog între cei care sunt și cei care au fost, pe baza datelor lăsate în urmă de cei decedați. Eternime a implementat deja o tehnologie similară. Evenimentul ridică semne de întrebare: cine are dreptul la datele tale după moarte? Cine te poate „învia”? Momentan, puține țări au o legislație care protejează datele unei persoane după moarte, dar este posibil ca acest lucru să se schimbe curând.

Școala online nu a afectat doar elevii și studenții, ci și profesorii

Educația se numără printre cele mai afectate sectoare atunci când vine vorba de pandemia de COVID-19. Dacă la începutul pandemiei, principala preocupare a profesorilor era legată de tehnologia necesară pentru predarea online, așa cum reiese și din studiul „Școala online. Elemente pentru inovarea educației”, realizat în primăvara anului 2020, acum primează  interesul pentru actul pedagogic. Conform studiului realizat de Consorțiul Universitaria și Universitatea din București, dificultățile întâmpinate de profesori sunt legate de: stresul psihic, social și tehnic; lipsa unei metodologii adecvate și timpul insuficient pentru planificare și organizare. Stresul cauzat de școala online a afectat atât elevii și studenții, cât şi cadrele didactice, a căror motivaţie pentru exercitarea profesiei pare serios afectată.

Citește mai mult:
Eurekalert.org – Stress was leading reason teachers quit before pandemic, and COVID has made matters worse
Edupedu.ro – Stresul psihic și tehnic – printre cele mai mari dificultăți pentru profesori în primul an de pandemie

Majoritatea angajaților în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoașterii sunt femei

În 2019, în Uniunea Europeană existau mai multe femei angajate în servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii decât bărbați. În România, numărul femeilor angajate este mai mic decât cel al bărbaților, dar, când vine vorba despre domeniile bazate pe utilizarea intensivă a cunoaşterii, raportul se inversează: din totalul de 1.949.000 milioane de persoane angajate, 1.093.000 sunt femei, iar 856.800 sunt bărbați.Citește mai mult:
ec.europa.eu – Women account for more than half of workers in knowledge-intensive services

Facebook News se lansează în Germania

Compania Facebook a anunțat că, în luna mai a acestui an, va lansa, în Germania, serviciul Facebook News. Astfel, Facebook a încheiat peste o sută de parteneriate cu trusturile media germane, printre care Die Zeit, Der Spiegel sau Handelsblatt. Facebook News, disponibil în prezent în SUA și Marea Britanie, constituie o platformă nouă dedicată doar conţinutului furnizat de organizațiile media locale, acestea fiind remunerate de către Facebook pentru respectivul conţinut. După Germania, serviciul ar urma să fie lansat în Franța și Australia. Iniţiativa Facebook vine în urma controversei majore cu trusturile de presă australiene, fiind văzută ca o modalitate de a detensiona relaţia cu legiuitorii şi cu reprezentanţii mass media mainstream.Citește mai mult:
techcrunch.com – Facebook News to expand internationally to the UK, Germany, France, India and Brazil·
facebook.com – How Facebook News Works

Tulpini similare, origini diferite

În urma documentării a peste 41.000 de mutații ale virusului Sars-CoV-2, s-a observat că tulpini similare pot apărea în spații geografice diferite, ceea ce poate pune sub semnul întrebării măsurile de închidere a granițelor ca măsură de protecţie împotriva răspândirii respectivelor tulpini. Drept explicaţie pentru acest fenomen, oamenii de știință oferă interpretarea cunoscută drept „convergența evoluției”, observată şi la alte organisme. Cele mai multe mutații duc la schimbări inofensive, însă câteva sunt îngrijorătoare; de exemplu, tulpinile identificate în California (SUA), Marea Britanie și Africa de Sud sunt mai contagioase, având potenţialul de a schimba, în mod dramatic, evoluţia pandemiei. Până acum, în România a fost depistată doar tulpina din Marea Britanie, dintre cele câteva care circulă deja mai peste tot în lume.

Fenomenul „Zoom fatigue”: ce este și cum îl putem gestiona

Apărut în contextul pandemiei de COVID-19, fenomenul „Zoom fatigue” se referă la anumite stări emoționale, cognitive sau chiar de oboseală fizică asociate cu utilizarea excesivă a platformelor de comunicare virtuală. Un studiu recent evidențiază patru dintre aceste stări și sugerează câteva soluții care ar putea contribui la derularea unor interacțiuni digitale mai puțin copleșitoare. În primul rând, deoarece contactul vizual tinde să fie destul de intens și reprezintă o posibilă cauză a stărilor de anxietate (simțim că suntem priviți constant), se recomandă să evităm opțiunea full screen și să reducem dimensiunea ferestrei Zoom în raport cu ecranul, pentru a minimiza proporția feței. În al doilea rând, faptul că vorbitorul se vede constant pe sine pe ecran poate deveni apăsător (este ca și cum cineva ne-ar obliga să ne privim în oglindă în timp ce vorbim), motiv pentru care se recomandă opțiunea „hide self-view”. În al treilea rând, videoconferințele implică limitarea mișcărilor fizice și impun menținerea unei poziții fixe a corpului; o soluție ar fi să folosim o cameră video externă, care să ne permită să utilizăm aceleași mișcări naturale ca într-o conversație față în față. În sfârșit, ținând cont de faptul că este foarte dificil să transmitem și să primim semnale nonverbale legate de ceea ce comunicăm și că, de multe ori, acestea trec neobservate în conversațiile virtuale, o sugestie este ca uneori să oprim camera video (dacă acest lucru este posibil în context), atenuând, astfel, din neplăcerile asociate cu lipsa feedback-ului din partea interlocutorilor.

Citește mai mult:
insidehighered.com – Zoom Fatigue: What We Have Learned
bbc.com – The reason Zoom calls drain your energy
harvardbusinessreview.org – How to Combat Zoom Fatigue

#splinternet
#netulDivizat

Dacă înțelegerile de tip bilateral între giganții digitali și statele individuale vor deveni normă, iar condițiile impuse de autoritățile naționale se vor înmulți, este posibil ca era Internetului global să ia sfârșit. Termenul de „splinternet” („to splinter” = a se diviza, a se despica) este utilizat pentru a defini Internetul divizat, delimitat de graniţe naționale; termenul este sugestiv pentru riscurile pe care le implică fragmentarea cadrului de reglementare a mediului digital, comparativ cu agrearea unui model unitar la nivel european sau chiar transatlantic. Cercetătorul Clyde Wayne Crews de la Cato Institute este creditat cu lansarea, în 2001, a termenului de „splinternet”.

Discuțiile despre legea transparenței fiscale la nivelul UE

Determinarea companiilor multinaționale să facă publice informațiile despre locul unde realizează profitul și unde își plătesc taxele reprezintă subiectul unei viitoare directive UE. Prin această directivă, a cărei adoptare nu va fi lipsită de controverse, se urmăreşte consolidarea controlului public şi a transparenţei privind impozitul pe venit plătit de companiile multinaționale care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul UE, impozit considerat, în mod frecvent, disproporţionat în raport cu câştigurile.

Citește mai mult:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *