Săptămâna 6-12 Iulie v1

*|MC:SUBJECT|*
View this email in your browser
Pentru accesarea link-urilor din acest newsletter: click dreapta - deschideți link-ul într-o filă nouă.

Huawei. Primul refuz vest-european

 
Pe 14 iulie, guvernul britanic a anunţat că „a exclus” firma chineză Huawei de la construirea infrastructurii sale de reţele 5G. Achiziţionarea de echipament Huawei va fi interzisă de la sfârşitul anului 2020, iar echipamentele deja instalate vor fi înlocuite până în 2027.

Decizia marchează un adevărat moment de răscruce.Toate cele patru mari reţele de telefonie mobilă din Marea Britanie folosesc deja echipament Huawei. Avem în faţă o hotărâre costisitoare (2 miliarde lire sterline), care amână cu doi ani proiectul de ridicare a reţelei de telecomunicaţii 5G şi presupune identificarea unei alternative (deocamdată, alternativele ar fi compania sud-coreeană Samsung și cea japoneză NEC; produsele firmelor europene Nokia şi Ericcson sunt „cu 30 de procente mai scumpe şi cu 20 procente mai puţin performante”).
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
 *|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Temeiul hotărârii britanice: raţiuni de securitate. Este aşteptată acum poziţia principalelor state vest europene, cu deosebire a Germaniei care, la Davos, a precizat că va „asigura condiţii egale de participare la toţi producătorii”. Semnificaţia pe termen lung a deciziei este, însă, economică. Vor putea noii furnizori de componente să asigure o calitate echivalentă cu cea oferită de Huawei? Decizia luată acum va fi „cântărită” în anii ce vin pe baza acestui răspuns.
 
Citește mai mult:
“China câștigă războiul de trilioane de dolari”: https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2020-07-12/china-s-next-trillion-dollar-war-is-over-5g-manufacturing
„Ericsson și Nokia sunt mai chineze decât pare la prima vedere”: https://asiatimes.com/2020/07/ericsson-nokia-are-more-chinese-than-meets-the-eye/
*|END:IF|*

Narațiuni în căutarea faptelor

 
O manifestare subtilă a dezinformării este situația în care, sub imperiul unor convingeri puternice, oamenii distorsionează faptele, adăugându-le detalii false și interpretări distorsionate. Un exemplu recent pornește de la o situație tragică: decesul nepotului unui medic cunoscut în spațiul public, Pavel Chirilă, în urma unui accident la piscină.
 
Observăm aici acțiunea a trei factori care au condus la dezinformare:
 *|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
 1. Activarea, ca reacție la anumite evenimente, a unor convingeri preexistente puternice (în acest caz, cele privind eșecul sistemului medical românesc, narațiuni consacrate în spațiul public și reafirmate cu ocazia diverselor crize, de la tragedia Colectiv la pandemia COVID-19).

Cum s-a întâmplat: Pornind de la fapte (acordarea asistenței medicale de urgență, apoi transferul la o unitate pediatrică) și de la deznodământul cu o puternică încărcătură emoțională (decesul copilului), apare o postare pe social media a unui apropiat al familiei, preotul Radu Preda. Acesta face anumite afirmații din care rezultă că decesul s-ar fi produs ca urmare a refuzului internării din cauza protocoalelor COVID-19 și denunță „tragedia unei țări” conduse inadecvat.
 
2. Distorsionarea faptelor sub imperiul emoțiilor negative. Faptele reinterpretate devin argumente suplimentare în slujba narațiunilor dominante activate în primul pas.
 
Pornește tăvălugul dezinformării: Olivia Steer, militantă cu state vechi împotriva sistemului medical, denunță, tot în social media, sistemul care ”l-a lăsat pe copil să moară”.
 
3. Crearea unui efect de contagiune pe rețelele sociale și în media de știri online, prin distribuire, preluare, viralizare a postărilor ințiale. Confiscarea temei de către alți actori publici care au o anumită agenda de comunicare (ex. grupurile anti-vaccin). Printr-un proces de tip ”telefonul fără fir”, se adaugă noi elemente de falsitate.
 
Viralizarea: Cele două postări sunt preluate, fără discernământ și fără a verifica faptele, de către o parte a site-urile de știri românești și de către diverși actori publici militanți, care le adaugă propriile interpretări. Familia se simte obligată să revină public cu dezmințiri și explicații suplimentare. Radu Preda și Olivia Steer șterg postările inițiale și prezintă scuze.
 
Urmări durabile
 
Din păcate, știrile false au consecințe reale. În pofida retragerii afirmațiilor false și ștergerii postărilor aferente, ca urmare a reacției prompte a familiei, interpretarea eronată a faptelor va persista în memoria persoanelor care au luat contact cu acest caz de dezinformare. Efectul va stărui cu precădere în cazul opiniilor deja radicalizate împotriva sistemului medical și împotriva anumitor guvernanți considerați responsabili de starea acestui sistem sau de gestionarea defectuoasă a crizei COVID-19.
 
Mulțumim lui Ovidiu Covaciu pentru semnalarea cazului.
*|END:IF|*

Tehnologia deepfake: identitate falsă și manipulare


O investigație a agenției de știri Reuters dezvăluie noi limite ale dezinformării și tehnologiei, în care sunt create în mod artificial identități online ale unor „jurnaliști” sau „autori” ce publică articole înșelătoare despre evenimente politice sau persoane publice. Experții consideră că fenomenul devine o amenințare tot mai mare, cât timp tehnologia deepfake este îmbunătățită constant și poate reproduce un conținut vizual sau audio tot mai realist.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult... 
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Cum identificăm un deepfake?
https://graphics.reuters.com/CYBER-DEEPFAKE/ACTIVIST/nmovajgnxpa/
Ar putea fi afectată România de fenomenul deepfake?
https://romania.europalibera.org/a/ce-e-fenomenul-deepfake-si-cum-ar-putea-afecta-romania/30199564.html
*|END:IF|*

Top 10 tendințe tehnologice de urmărit în perioada pandemiei


Pandemia COVID-19 va accelera o serie de tendințe și schimbări tehnologice majore, precum livrările robotizate, tehnologia de imprimare 3D, utilizarea roboților și a dronelor în spitale, implementarea telemedicinei sau modernizarea învățământului online. Supraviețuirea în lumea post-criză, va însemna pentru companiile, instituțiile și statele competitive crearea infrastructurii necesare digitalizării și adaptarea la noile condiții tehnologice.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Află mai multe despre aplicația care promite să identifice pacienții infectați cu COVID-19:
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/bolnavul-de-covid-19-ar-putea-fi-depistat-dupa-sunetul-tusei-printr-o-aplicatie-1340301
Despre avantajele telemedicinei în perioada pandemiei și proiectul de lege din România care ar putea reglementa domeniul telemedicinei:
https://www.wall-street.ro/articol/Sanatate/257623/astazi-se-prezinta-la-guvern-proiectul-pentru-telemedicina-si-teleradiografie-in-prima-lectura.html#gref
*|END:IF|*

Eurostat: Tinerii din Romania, pe ultimul loc în UE la competențele digitale


Doar 56% dintre tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani din România au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază, comparativ cu media UE de 80%, arată Eurostat. Competențele digitale au fost apreciate în baza unor activități desfășurate online în domeniile: informație, comunicare, rezolvarea problemelor și software. Printre aceste activități se regăsesc documentarea online, utilizarea unor programe de editare foto-video sau crearea unor prezentări, tabele și grafice.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Despre „copiii invizibili” ai României în perioada pandemiei:
https://www.dw.com/ro/%C8%99coala-online-%C8%99i-offline-ul-copiilor-invizibili-ai-rom%C3%A2niei/a-53594624
 Croația, pe primul loc  în UE la competențele digitale ale tinerilor: https://blogs.worldbank.org/education/croatia-how-investing-information-technology-and-digital-competencies-students-and
*|END:IF|*

Reforma majoră a transportului rutier a fost adoptată de Parlamentul European


Parlamentul European a adoptat reforma legislativă a transportului rutier, ce prevede îmbunătățirea condițiilor de muncă, combaterea practicilor ilegale și asigurarea unor remunerații echitabile pentru transportatorii din UE. Inițiativa nu a fost susținută de transportatorii din România și alte state din Est care consideră că reforma este „protecționistă” la adresa țărilor din Vest și va genera pierderea locurilor de muncă a mii de transportatori din țările cu venituri mai mici.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Care sunt implicațiile reformei transportului rutier pentru România? *|END:IF|*

Polonia, profund divizată după realegerea președintelui Andrzej Duda


Alegerile prezidențiale din Polonia conturează o societate tot mai puternic polarizată politic, după victoria cu un scor la limită de 51,2% a candidatului naționalist-conservator, Duda, în fața liberalului pro-european, Tzarskowski. Cu o prezență la vot masivă și neobișnuită pentru polonezi (68,12%), mandatul președintelui se așteaptă să fie marcat în continuare de conflicte cu liderii UE, pe fondul încercărilor sale de a subordona justiția și de a „repoloniza” presa națională.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Cum vor arăta relațiile dintre UE și Polonia după victoria lui Andrzej Duda?
https://www.euronews.com/2020/07/13/what-does-duda-s-victory-mean-for-eu-poland-relations
Polonia și victoria populiștilor în alegerile electorale:
https://www.theguardian.com/world/2020/jul/13/polish-election-andrzej-duda-victory-hands-populists-free-rein
*|END:IF|*

Apple nu va plăti Irlandei taxa de 13 miliarde de euro


Curtea de Justiție a UE a respins toate liniile de argumentație susținute de către Comisia Europeană și  a decis anularea amenzii de 13 miliarde de euro pe care Apple trebuia să o întoarcă sub formă de facilități fiscale Irlandei. Amenda a fost aplicată în 2016 de către Comisia Europeană, în baza acuzației de tratament fiscal preferențial din partea guvernului irlandez și reducerea artificială a taxelor plătite de către compania Apple.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Acuzațiile aduse companiei Apple și ce va însemna decizia CJUE pentru Irlanda:

*|END:IF|*

Efectul celei de-a treia persoane: “Ceilalți se pot infecta, eu nu!”

În mod subiectiv, oamenii consideră că diverse fenomene negative îi afectează mai mult pe ceilalți, decât pe ei înșiși. Această percepție, cunoscută drept “efectul celei de-a treia persoane” (eng. third person effect) poate explica anumite comportamente în contextul pandemiei COVID-19.
O cercetare a asociației Eurocomunicare, din martie 2020, arată că românii sunt încrezători că, spre deosebire de alții, ei înșiși nu se vor infecta, ceea ce poate explica relaxarea în aplicarea anumitor măsuri de prevenție recomandate de autorități. După cum puteți urmări în graficul de mai jos, majoritatea oamenilor apreciază că ei înșiși și persoanele apropiate au un risc mic de infecție, în timp ce alți oameni prezintă un risc mult mai mare. 


*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
”Efectul celei de-a treia persoane” (eng. third person effect) scade și precauția în fața dezinformării, oamenii simțindu-se relativ imuni în fața efectelor știrilor false și dezvoltând un sentiment exagerat de competență în detectarea lor. Astfel, un studiu al Novel Research pentru MediaStandard arată că 88% dintre români se simt încrezători  în abilitățile lor de a recunoaște știrile false. În substratul acestui răspuns, se află ideea că știrile false sunt un pericol, numai că ele nu ne influențează “pe noi”, ci doar “pe ceilalți”.
 
Citește mai mult:
O prezentare animată a efectului celei de-a treia persoane: https://www.youtube.com/watch?v=38_v4VXm64E
*|END:IF|*

#inegalitate

Caracteristica definitorie a epocii pe care o trăim este #inegalitatea. Chiar dacă navigăm cu toții pe aceeași mare, este clar că unii se află la bord-ul unor super-iahturi, iar alții se agață de resturile care plutesc în larg” (António Guterres, Secretar General ONU, în discursul anual ținut cu ocazia zilei Nelson Mandela)

Întâlnirea Consilierului pentru Securitate Națională al SUA cu omologii săi europeni


Pe 14 iulie, Consilierul pentru Securitate Națională de la Casa Albă, Robert O’Brien, a avut o întrevedere, la Paris, cu reprezentanți oficiali din Marea Britanie, Italia, Franța și Germania, pentru a discuta despre China și criza COVID-19. În cadrul întâlnirii, O’Brien a adus numeroase critici guvernului de la Beijing, pe care l-a acuzat că  ar fi profitat economic de pe urma pandemiei și a salutat decizia Marii Britanii de a exclude compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G.
*|IFNOT:ARCHIVE_PAGE|*   
Citește mai mult...
*|END:IF|*
*|IF:ARCHIVE_PAGE|*
Citește mai mult:
Mai multe detalii despre întâlnirea Consilierului pentru Securitate Națională al SUA la Paris:
https://www.rfi.fr/en/wires/20200715-more-countries-waking-huawei-threats-us-says
Despre confruntările tehnologice dintre China și SUA:
https://www.nytimes.com/2020/07/14/business/huawei-uk-5g.html
*|END:IF|*

Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:

Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The True Story Project. 

Twitter
Facebook
Website
Copyright © 2020 Asociația Eurocomunicare, All rights reserved

Our mailing address is:
office@eurocomunicare.ro

Dacă vrei să te dezabonezi de la acest newsletter, click: dezabonare.