Săptămâna 31 august – 7 septembrie

*|MC:SUBJECT|*
View this email in your browser
Pentru accesarea link-urilor din acest newsletter: click dreapta - deschideți link-ul într-o filă nouă.

Disputa Turcia – Grecia, o manifestare regională a noii dezordini globale 


Sâmbătă, 5 septembrie, Președintele Turciei Reclep Erdogan a avertizat Grecia că, fie „înțelege limbajul negocierilor politice și diplomatice”, fie va suferi consecințele  „dureroase” de pe teren, subliniind că „Turcia are forța politică, economică și militară de a rupe hărțile imorale și documentele care i se impun”. Declarația lui Erdogan este o ultimă manifestare în disputa din ce în ce mai încinsă dintre cele două state membre NATO. Motivul? Descoperirea, de către Turcia, a unor zăcăminte de gaze naturale într-o zonă din Mediterana de Est pe care Grecia o consideră ca făcând parte din platoul său continental.

De ce acest război al declarațiilor ar trebui să fie unul deosebit de preocupant, inclusiv pentru instituțiile din țara noastră cu atribuții privind politica externă? În primul rând, se desfășoară foarte aproape de Siria și Libia, adică în proximitatea unei regiuni deja inflamate și cuprinse, de ceva vreme, de morbul confruntării, al distrugerii și al haosului. De data aceasta, disputa antrenează două state membre ale aceleiași alianțe militare, alianță ai cărei piloni sunt afectați de cel puțin două evenimente conexe: disputa transatlantică între Germania și actuala administrație Trump pe tema împărțirii mai echitabile a cheltuielilor financiare în interiorul NATO și părăsirea Uniunii Europene de către Marea Britanie. Adăugăm și situația dinamică din Belarus, din vecinătatea estică a Uniunii și, nu în ultimul rând, faptul că toate aceste evoluții rapide au loc într-o perioadă în care SUA se află într-o perioadă de maximă încleștare internă, creată de amploarea cu totul neașteptată a pandemiei și de așteptatele alegeri prezidențiale din noiembrie.

Aceste motive, la care se pot adăuga și altele, au îndemnat prestigoasa publicație Financial Times să încadreze disputa Turcia-Grecia la categoria „noua dezordine regională”, un gen de preview sau o consecință, dacă vreți, al noii dezordini globale. Este adevărat, admite autorul articolului din Financial Times, că definitorie pentru epoca actuală este competiția geopolitică dintre cei doi actori globali, SUA și China; cu atât mai relevantă și mai dramatică este situația din Marea Mediterană, un adevărat poligon de încercare pentru tendințele și alianțele pe cale de a se cristaliza la nivel global.


Sursă foto:
https://www.ft.com/content/9ce8847f-6fe8-4208-8a1d-2d6b3425ad42

Cum sunt detectate clipurile video și fotografiile falsificate?


Campaniile de dezinformare devin tot mai complexe. Știrile false pot include nu doar conținut textual manipulator, dar și clipuri video, imagini falsificate sau tehnologii deepfake menite să înșele cititorii. Spre exemplu, un clip video al unui protest la care au participat sute de mii de oameni în Seoul, Coreea de Sud, împotriva restricțiilor COVID-19, a devenit viral pe Facebook și Twitter, scrie Agence France Presse. Însă, jurnaliștii au descoperit că imaginile erau de la un eveniment anterior.

Investigarea cazului
  1. Extensia de verificare a știrilor co-dezvoltată de AFP, InVid-WeVerify, a arătat că imaginile au mai fost publicate în octombrie 2019.
  2. Ulterior, prin motoarele de căutare Google și cu ajutorul Google Maps, jurnaliștii au identificat locul exact în care a avut loc protestul și mai multe clipuri video ale evenimentului.
  3. Cadrele video s-au dovedit a fi din timpul protestului uriaș de aproape un milion de participanți, împotriva Ministrului sud-coreean al Justiției, Cho Kuk, din 3 octombrie 2019.
Dezinfomarea se produce nu doar prin imagini și clipuri video falsificate sau tehnologii deepfake, dar și prin conținut vizual scos din context sau prin „reciclarea” unor fotografii mai vechi.

Citește mai mult:
Instrumente de verificare a imaginilor și clipurilor video falsificate:
Cum sunt prezentate fotografiile mai vechi drept fapte întâmplate recent:
Agence France Presse - verificarea știrilor:

Lupta cu deepfakes: un nou instrument Microsoft care detectează video-urile modificate

 
Pe fondul creșterii fenomenului de utilizare a conținutului video falsificat, Microsoft a lansat Microsoft Video Authenticator, o nouă tehnologie concepută pentru a identifica așa-numitele deepfakes - clipuri video realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și care nu sunt reale. Conținutul de tip deepfake este creat prin suprapunerea imaginilor unor persoane reale peste un alt șablon sau video existent. Din această îmbinare rezultă un nou video, care este produs artificial, dar pare autentic. În fapt, prin tehnologia deepfakes, orice persoană care are câteva imagini publice pe internet poate fi transpusă în ipostaze și dialoguri imaginare.

Instrumentul conceput de Microsoft analizează clipurile video cadru cu cadru și identifică elementele și efectele de tip deepfake nededetactabile de către ochiul uman. În urma analizei, software-ul sugerează probabilitatea ca respectivul video să fie un deepfake.

Deepfakes reprezintă un pericol deoarece oamenii tind să creadă ceea ce văd cu proprii ochi, iar imaginile video reprezintă cea mai convingătoare formă de transmitere a informației. De exemplu, în 2018, 47% dintre americani preferau să consume știrile în format video. Ca răspuns la provocarea deepfakes, inițiativele de combatere a dezinformării se axează pe procesul de alfabetizare media, pentru a dezvolta capacitatea utilizatorilor de internet de a identifica imagini și clipuri video falsificate.

Majoritatea deepfake-urilor care circulă în prezent au ca protagoniști celebrități și oameni politici. Un studiu din 2019 arată că 96% dintre deepfakes prezintă diverse persoane, de regulă celebrități de sex feminin, în ipostaze pornografice fără consimțământul acestora.

Citește mai mult:
Cum a fost produs celebrul deep fake demonstrativ cu Barack Obama:
https://www.youtube.com/watch?v=AmUC4m6w1wo
Cum schimbă tehnologia deepfake industria filmului:
https://www.premiumbeat.com/blog/deepfake-technology-future-of-film-industry/

Germania a înființat o agenție pentru consolidarea securității cibernetice


Germania a înființat o nouă agenție pentru consolidarea securității cibernetice și funcționarea economiei naționale și a administrației fără interferențe. Decizia a venit după ce în ultimii ani, Germania a fost ținta mai multor atacuri cibernetice. Conform guvernului federal german, agenția va fi responsabil de problemele de securitate informatică și va reprezenta un instrument esențial al guvernului pentru protecția cetățenilor. Agenția pentru Inovare în Securitate Cibernetică va primi o finanțare de 350 de milioane de Euro până în 2023, având potențialul de a influența piața digitală europeană.

Citește mai mult:
Germania. Ministerul de Externe și cel al Apărării, vizate de atacuri cibernetice:
https://www.caleaeuropeana.ro/germania-ministerul-de-externe-si-cel-al-apararii-vizate-de-atacuri-cibernetice-gruparea-de-hackeri-rusi-apt28-a-reusit-sa-sustraga-informatii-confidentiale/
Detalii despre înființarea Agenției pentru Inovare în Securitate Cibernetică:
https://www.dw.com/en/germany-creates-darpa-like-cybersecurity-agency/a-45266458

Pierderile la bursă ale giganților tehnologici. De două ori PIB-ul României, într-o singură zi


Marile companii de tehnologie, printre care Facebook, Apple, Netflix, Google, Microsoft, Amazon, Tesla și Nvidia au pierdut 500 de miliarde de dolari pe bursele americane, în cursul zilei de 3 septembrie. Analiștii consideră că pierderile marchează de fapt o întoarcere la normalitate după supraevaluarea acestor companii. Piața de capital este influențată de evoluția economiei, ținând cont că în SUA numărul cererilor de șomaj se menține aproape de pragul maxim istoric.

Citește mai mult:
Record negativ. Apple este compania cu cele mai mari pierderi pe piața de capital într-o singură zi:
https://techfans.co.uk/apple-lost-180-billion-in-market-value-on-thursday/
La izbucnirea pandemiei, giganții tehnologici au înregistrat prăbușiri similare: https://www.cnbc.com/2020/03/12/techs-big-5-lost-a-combined-416point63-billion-in-value-on-thursday.html
 

România continuă declinul demografic


În ultimele 12 luni, România a pierdut 100 de mii de locuitori. Există două cauze ale scăderii: un spor natural negativ (cu 73.000 mai multe decese decât nașteri) și migrația temporară sau definitivă. În plus, s-a adâncit procesul de îmbătrânire demografică, la începutul acestui an fiind 121,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Consecințele declinului demografic se vor răsfrânge asupra dimensiunii și structurii populației active economic, asupra sarcinii economice pe care această populație o suportă și asupra efectivelor școlare. Scăderea populației periclitează şi sistemele de sănătate şi de pensii.

Citește mai mult:
Raportul Institutului Național de Statistică – „Mișcarea naturală a populației, anul 2019, comparativ cu anul 2018”:
https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2020/06/Buletin-Informativ-Miscarea-Naturala-a-Populatiei-An-2018_2019_v2.pdf
Populația activă economic a României – o perspectivă dincolo de datele INS. Și o comparație cu țările UE:
https://cursdeguvernare.ro/populatia-activa-economic-a-romaniei-o-perspectiva-dincolo-de-datele-ins-si-o-comparatie-cu-tarile-ue.html
 

Raport UNICEF: Elevii români ocupă penultimul loc la competențele de citire și matematică


Copiii de 15 ani din România, Bulgaria și Chile au printre cele mai slabe competențe la matematică și citire, arată un un raport realizat de UNICEF în țările dezvoltate. La acest capitol, cele mai bune rezultate le au copiii din Estonia, Irlanda și Finlanda. Totuși, România are cel mai mare procent al copiilor care își fac prieteni cu ușurință (83%) și al copiilor care spun că sunt implicați în luarea deciziilor acasă (67%).  Circa 85% dintre copiii români cu vârsta de 15 ani au o satisfacție de viață ridicată (locul 3).

Datele arată că la nivelul tuturor țărilor participante în studiu, copiii petrec de două ori mai mult timp online, comparativ cu deceniul trecut. Raportul estimează că, în lipsa implementării unor măsuri și politici din partea guvernelor, pandemia de COVID-19 va determina creșterea semnificativă a sărăciei infantile și a inegalităților sociale.

Citește mai mult:
1,3 milioane de copii români sunt în risc de sărăcie din cauza pandemiei:
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/unicef-peste-1-3-milioane-de-copii-romani-in-risc-de-saracie-pandemia-i-a-facut-mai-vulnerabili.html
Cum a devenit Estonia un model în educația digitală:
https://estonianworld.com/knowledge/how-did-estonia-become-a-role-model-in-digital-education/
 

Emmanuel Macron „învie” instituția care a reconstruit Franța după al Doilea Război Mondial

 
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat relansarea Comisariatului pentru Plan, instituție înființată de Charles de Gaulle, după 1946. Noua autoritate, Plan și Prospectivă, va avea  la bază viziunea planificării și modernizării pe termen lung, implementarea strategiei de revenire economică și socială a Franței după pandemia de COVID-19 și pregătirea țării pentru 2030. Pe agenda noului proiect se regăsesc politici de reducere a emisiilor de carbon, susținerea mediului de afaceri și a investițiilor locale, precum și dezvoltarea competențelor potrivite pentru piața muncii de mâine.
 
Citește mai mult:
Cine va fi Comisarul pentru Plan și Prospectivă?
https://www.rfi.ro/special-paris-124542-francois-bayrou-revine-primplanul-scenei-politice-franceze
 Macronometru: decizia de a înființa Plan și Prospectivă a luat nota 3 din 10:
https://www.lefigaro.fr/economie/le-scan-eco/haut-commissariat-au-plan-pourquoi-une-administration-de-plus-dans-un-pays-deja-suradministre-20200902
 

Erori logice folosite în comunicarea politică: falsa dilemă


Între erorile logice folosite în discursul public, „falsa dilemă" este, probabil, cea mai des întâlnită. Falsa dilemă presupune prezentarea a două opțiuni, una mai rea decât cealaltă și inducerea ideii că aceste două opțiuni sunt singurele variante posibile.

Spre exemplu: „Fie votați candidatul nostru, X, fie îl votați pe Y și girați încă 4 ani de furt". Desigur, niciun cetățean responsabil nu girează furtul. Această opțiune va fi exclusă din start. Va părea astfel că singura opțiune validă este votul pentru candidatul X. Lucrurile nu stau însă deloc așa. Mai întâi, pentru că poți vota cu Y fără să girezi furtul. Apoi, pentru că X și Y nu sunt (în cele mai multe cazuri) singurii candidați. În fine, pentru că poți alege să nu te prezinți la vot; sau să te prezinți, dar să-ți anulezi votul.

Cum putem evita să cădem în plasa unei false dileme? Doar gândindu-ne dacă într-adevăr cele două variante prezentate sunt singurele posibile sau avem, de fapt, și altele.

Citește mai mult:
https://examples.yourdictionary.com/false-dilemma-fallacy-examples.html
 

#SuveranitateaEuropeanăNuÎnseamnăEuropeFirst
#EuropeanSovereigntyNeverMeansEuropeFirst


European sovereignty never means ”Europe First”. The EU is based on the conviction that there must be international cooperation, which is why the bloc should not copy President Trump’s “America First” policy.

(Suveranitatea europeană nu înseamnă „Europe First”. Uniunea Europeană are la bază principiul cooperării internaționale, de aceea blocul nu ar trebui să imite strategia „America First” a președintelui Trump.) - Declarația Ministrului german al Afacerilor Externe, Heiko Mass)

Noile măsuri impuse de Facebook pentru campania electorală din SUA


Facebook a anunţat că nu va mai accepta reclame politice noi în ultima săptămână a campaniei electorale din SUA, înaintea alegerilor din 3 noiembrie. De asemenea, platforma va marca postările candidaţilor care vor delegitima informațiile oficiale sau își vor revendica victoria înainte de anunțarea rezultatelor. Facebook nu va permite editarea conținutului existent, va elimina informațiile false sau înșelătoare despre COVID-19 sau alegeri și nu va permite trimiterea unui link pe Messenger către mai mult de cinci persoane.

Citește mai mult:
Cât de eficiente vor fi măsurile impuse de Facebook:
https://www.nytimes.com/2020/09/04/technology/facebooks-political-ads-block-election.html

Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:

Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The True Story Project. 

Twitter
Facebook
Website
Copyright © 2020 Asociația Eurocomunicare, All rights reserved

Our mailing address is:
office@eurocomunicare.ro

Dacă vrei să te dezabonezi de la acest newsletter, click: dezabonare.