Ediția IV – Săptămâna 20 – 26 Iulie

*|MC:SUBJECT|*
View this email in your browser
Pentru accesarea link-urilor din acest newsletter: click dreapta - deschideți link-ul într-o filă nouă.

Întrebări incomode pe marginea banilor europeni

 
În România, confruntările pe marginea banilor europeni au fost declanşate de realitatea celor 80 de miliarde euro „care ar trebui să vină”, după cum anunţa preşedintele României.

O parte dintre aceşti bani – 46,3 miliarde euro – revin României din exerciţiul financiar 2021-2027. Dacă menţionăm suma accesabilă, atunci ar trebui menţionată şi cotizaţia României pe această perioadă, între 15 și 20 miliarde euro. Ar urma să primim 43 miliarde minus contribuţia proprie, deci cca. 30 miliarde. A doua sursă este partea care revine ţării noastre din Fondul de recuperare stabilit la nivelul Uniunii pentru refacerea după criză. Din suma totală agreată la nivelul UE (750 miliarde), României ar trebui să-i revină 33 miliarde, defalcate astfel: 16,7 miliarde euro sub formă de „granturi”, deci bani nerambursabili, şi alte 16,7 miliarde sub formă de împrumuturi, este adevărat la o dobândă foarte mică. Această sumă este sigură şi poate fi accesată.  

Problema esenţială pentru România nu este mărimea acestor fonduri, ci condiţiile noi de accesare a lor. Uniunea propune o altă structură de finanţare, iar fiecare ţară trebuie să „înţepe” noile trasee de finanţare pentru a ajunge la banii europeni. Suntem pregătiţi pentru acest demers?
 
Citește mai mult:
http://www.convorbirieuropene.ro/intrebari-incomode-pe-marginea-banilor-europeni/

Maladii comunicaționale: rețeaua QAnon și hărțuirea de tip ”swarming”


Twitter a anunțat închiderea a 7000 de conturi aparținând mișcării conspiraționiste pro-Trump QAnon și limitarea drastică a conținutului asociat acestei rețele, ceea ce afectează încă 150.000 de conturi. Acțiunea reprezintă o încercare de a stopa agresivitatea sporită a membrilor QAnon, care sunt acuzați de orchestrarea unor atacuri în social media asupra oponenților politici ai lui Donald Trump și asupra altor persoane publice. 

Acest tip de hărțuire coordonată în mediul online, vizând persoane etichetate ca inamici ai unei anumite mișcări sau ideologii politice, se numește swarming”, termen ce evocă mișcarea sincronă a roiurilor de insecte pentru a  ataca (sau apăra) aceeași țintă. Victimele unui atac de tip swarming vor primi, într-un timp scurt și în mod organizat, numeroase mesaje de ură, amenințări și acuzații pe rețele sociale. De obicei atacurile sunt declanșate de anumite evenimente sau de luări de poziție care pun victima pe ”lista neagră” a grupului de hărțuitori. Fenomenul se încadrează în maladiile comunicaționale specifice mediului digital.  

QAnon este un curent conspiraționist din SUA, favorabil președintelui Donald Trump, care a debutat cu crearea, în 2017, a unui cont de pretinse dezvăluiri din interiorul administrației,  privind lupta lui Trump cu statul paralel (deep state).

Citește mai mult:
Originile și ascensiunea mișcării QAnon: https://www.bbc.com/news/53498434

Fake news despre prețul testelor pentru Covid-19 în Germania 

 
O informație falsă în care se declara că prețul unui test pentru coronavirus este de 17-18 euro în Germania, comparativ cu 70-80 de euro în România, a fost preluată și promovată de mai multe persoane publice, printre care demnitari de stat sau jurnaliști români. Fake news-ul care conținea o fotografie modificată a unei chitanțe medicale din Germania a adunat rapid mii de reacții și distribuiri pe rețelele sociale și a stârnit indignarea românilor, nemulțumiți de diferența semnificativă dintre prețul unui test Covid realizat în România, față de un test din Germania.

Traseul dezinformării. Traseul răspândirii acestor informații pare că ar începe de la un fost om de comunicare al PSD, Alin Marina, care, motivat de nedreptatea din România, a postat  fotografia chitanței medicale pe Facebook. Informația a fost distribuită de peste șapte mii de ori, fiind rapid preluată de unele site-uri de partid sau persoane publice cu mii de urmăritori în spațiul online, precum jurnalista Cora Muntean sau președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu. 

Sesizarea mass media. După investigarea cazului de către mass media și aducerea dovezilor că informațiile erau înșelătoare, postările au fost șterse. Cora Muntean a mulțumit celor care au atenționat-o că informațiile preluate au fost false, Alin Marina  a declarat „că se întâmplă și la case mai mari”, iar Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a spus că sursa declarațiilor sale au fost informațiile publice și „ceea ce spune lumea care și-a făcut test acolo”.

Concluzii. În plină pandemie și lupte politice între partidele parlamentare, se observă că unii actori politici lansează în spațiul public informații false sau neverificate prin care aduc acuzații guvernării, fac apel la incompetența acesteia și duc în eroare publicul din România. Fenomenul descris mai sus a fost amplificat de mai mulți factori, de la neîncrederea românilor în instituțiile de stat și nemulțumirile față de sistemul medical, până la numărul mare de utilizatori care au distribuit conținutul fals și lipsa unor dezmințiri sau rectificări oficiale ale informațiilor. Odată lansate în mediul online, asemenea știri false ar putea avea un impact semnificativ și de lungă durată. Acestea ar putea spori și mai mult neîncrederea pe care o au românii în guvern, în partide politice sau în informații oficiale și ar putea amplifica sentimentele de teamă sau nesiguranță din perioada pandemiei.

Citește mai mult:
Un alt fake news care a circulat în ultima săptămână în România:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/g4media-teodor-melescanu-acuzat-de-ambasada-greciei-ca-rostogoleste-un-fake-news-despre-o-afirmatiei-a-premierului-elen-1341850

Fenomenul infodemiei în Uniunea Europeană și în statele din Vecinătatea Estică:
https://www.euractiv.ro/facts-not-fake-coronavirus/infodemia-in-uniunea-europeana-si-vecinatatea-estica.-cum-poate-combate-ue-dezinformarea-20053

Franța va introduce o interdicție de facto pentru echipamentele 5G ale companiei Huawei

 
Franța planifică să elimine treptat, până în 2028, echipamentele 5G achiziționate de la compania chineză Huawei. În mijocul unei lupte geopolitice și tehnologice dintre SUA și China, Agenția Franceză de Securitate Cibernetică a anunțat că nu va permite operatorilor de telecomunicații reînnoirea licențelor pentru echipamentele 5G ale companiei chineze. Decizia care nu este încă oficială vine după anunțul similar al Marii Britanii de a interzice din 2021 achiziționarea de echipamente 5G ale Huawei.

Citește mai mult: 
Guvernele UE sfătuite să își diversifice furnizorii 5G:
https://www.reuters.com/article/us-eu-cybersecurity-5g/eu-countries-must-urgently-diversify-5g-suppliers-commission-says-idUSKCN24P12T

Războiul Rece dintre SUA și China se intensifică:
https://www.nytimes.com/2020/07/22/world/asia/us-china-cold-war.html

Deșeuri toxice din România descoperite într-un port din Malaezia

 
Peste 100 de containere cu aproape două mii de tone de metale grele provenite din România au fost abandonate într-un port din Malaezia. Datele preliminare arată că deșeurile toxice, a căror exportator este o firmă din județul Ilfov, erau trecute în acte drept „concentrat de zinc” și ar fi trebuit să ajungă în Indonezia. Autoritățile din Malaezia au anunțat că vor repatria „cantitatea record de deșeuri” României și că au cerut sprijin din partea Interpol pentru investigarea cazului.

Citește mai mult:
Malaezia a repatriat zeci de containere cu deșeuri toxice ilegale:
https://www.bbc.com/news/uk-51176312
Deșeuri medicale periculoase abandonate lângă București:
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/deseuri-medicale-abandonate-pe-camp-alexe-un-caz-revoltator-toleranta-noastra-va-fi-zero-1322123

Studiu: Scădere de 16,5% la nivelul pieței media și îngrijorări privind pluralismul mass media din România


Raportul anual Media Fact Book, realizat de agenția Initiative, estimează o scădere de 16,5% în 2020, față de 2019, a pieţei româneşti de media şi publicitate. Efectele crizei Covid s-au făcut resimțite, în special, la nivelul industriei presei scrise, însă atât industria TV cât și cea radio au înregistrat ușoare contractări, în favoarea industriei digitale. De asemenea, un alt studiu privind pluralismul mass media în Europa constată riscuri generalizate a transparenței media și a echității în mediul online pentru toate țările vizate. În România, printre principalii factori de risc se regăsesc polarizarea partizană a mass media și nivelul scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice.

Citește mai mult:
Amenințările pluralismului media din Europa:
https://www.brusselstimes.com/all-news/eu-affairs/123494/media-pluralism-under-threat-in-europe/
„Media captive guvernelor și oligarhilor sunt o sursă majoră a dezinformării" – interviu Marius Dragomir: https://www.euractiv.ro/facts-not-fake-coronavirus/marius-dragomir-media-captive-guvernelor-si-oligarhilor-sunt-o-sursa-majora-a-dezinformarii-19702

Prima misiune spre Marte exclusiv chinezească


Pe 23 iulie, China a lansat cu succes prima misiune spre Marte, exclusiv chinezească. Misiunea Tianwen-1 face parte dintr-un amplu program spațial pe care China îl desfășoară în prezent și are trei obiective: să plaseze o sondă pe orbita planetei Marte, să coboare la suprafața planetei și să amplaseze un robot pentru a putea colecta informații și analize despre solul marțian. Sonda lansată ar trebui să ajungă pe orbita planetei în februarie 2021, iar acțiunea este văzută drept o premieră mondială a unei misiuni atât de complexe privind explorarea planetei Marte.

Citește mai mult:
„Întrebările către cer” ale Chinei: https://www.nature.com/articles/s41550-020-1148-6
Cele trei misiuni de explorarea a planetei Marte din luna iulie: https://www.forbes.ro/iulie-e-luna-lui-marte-174518

Polonia impune măsuri împotriva presei străine


Guvernul conservator de la Varşovia a anunțat că va introduce o serie de măsuri care vor prevedea limitarea capitalului străin în domeniul mass media. Decizia a venit după ce partidul aflat la putere, Lege și Justiție, a declarat că media deținută de proprietari germani ar fi părtinitoare în problemele naționale ale Poloniei. Planul de „repolonizare” a presei s-a conturat în timpul campaniei prezidențiale din acest an și ar presupune impunerea controlului asupra mai multor ziare, posturi TV și trusturi de presă deținute de străini.

Citește mai mult:
Remanierea guvernamentală și „repolonizarea” presei:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/polonia-remaniere-guvernamentala-si-repolonizarea-presei-anuntate-de-jaroslaw-kaczynski-1340443
Lupta dintre președintele Poloniei și mass media străine:
https://www.politico.com/news/2020/07/07/andrzej-duda-poland-election-media-350249

Noul coronavirus nu există? De ce resping unii oameni dovezile științifice și practice


De îndată ce oamenii își formează o anumită convingere (de exemplu, că noul coronavirus e „doar o gripă”, sau că este „doar o invenție”), aceștia se luptă să justifice noua convingere, să respingă dovezile contrare și să își ajusteze comportamentul pentru a o susține. Acest proces psihologic este motivat de evitarea disonanței cognitive. S-a observat că multe persoane simt disconfort atunci când acțiunile și faptele le contrazic credințele și vor depune eforturi să amelioreze starea neplăcută.

Pentru eliminarea disonanței cognitive, vor recurge la comportamente care ne sunt foarte familiare în contextul conspirațiilor despre COVID-19: raționalizarea acțiunilor, evitarea dezbaterii pe marginea convingerilor personale, respingerea informațiilor care îi contrazic, ignorarea faptelor și dovezilor rezultate din cercetarea științifică.

Citește mai mult:
Disonanța cognitivă, în detaliu: https://www.scientia.ro/homo-humanus/52-psihologie-experimente-cu-oameni/928-disonanta-cognitiva-rezolvarea-conflictelor-interioare.html

Dezinformarea,  #ProvocareComună

„[…] dezinformarea – aceasta este o #provocare comună. Dezinformarea produsă de diverși agenți externi vizează ambii parteneri (n. red.: SUA și UE) și suntem de acord că trebuie să găsim modalități prin care să ne consolidăm parteneriatul pentru a răspunde acestei probleme amplificate”.  - Declarația lui Josep Borrell, Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe în cadrul conferinței de presă realizate cu ocazia videoconferinței Miniștrilor de Externe din UE, cu participarea Secretarului de Stat al SUA, Mike Pompeo – Bruxelles, 15/06/2020

Statele care impun noi măsuri anti-COVID-19


Odată cu creșterea contaminărilor Covid-19, mai multe state, printre care Belgia, Spania, Australia sau Muntenegru, au impus obligația de a purta masca de protecție, nu doar în locurile publice închise, dar și în spațiile deschise aglomerate, precum piețele, terasele sau drumurile publice. Africa de Sud a anunțat reînchiderea școlilor pentru o perioadă de o lună, iar statul francez va distribui gratuit măști sanitare cetățenilor săraci.

Citește mai mult:
Teama de al doilea val de Covid-19 în Europa:
https://www.bbc.com/news/world-europe-53539015

Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:

Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The True Story Project. 

Twitter
Facebook
Website
Copyright © 2020 Asociația Eurocomunicare, All rights reserved

Our mailing address is:
office@eurocomunicare.ro

Dacă vrei să te dezabonezi de la acest newsletter, click: dezabonare.