Newsletter-ul ANTI-FAKE: Rețelele sociale au impact asupra dezvoltării neuronale la adolescenți

Citește fact checking-ul integral aici.

Citește articolul complet aici.

De ce sunt atractive teoriile conspirației și cum contribuie tradiția povestirii (storytelling) la circulația lor

Expertul în știința narativă Jonathan Gottschall a oferit o explicație simplă și convingătoare la întrebarea de ce oamenii sunt atrași în mod cvasi-natural de teoriile conspirației. Studiind legăturile dintre evoluție și capacitatea narativă a omului, Gottschall a descoperit că mințile noastre au evoluat folosindu-se de povești pentru a înțelege o lume foarte complexă. Oamenii sunt deci animale povestitoare (storytelling animals), iar poveștile stau la baza vieții sociale.

Povestirea poate coagula grupuri, dar este, de asemenea, principala forță care desparte oamenii. Și este cea mai bună metodă prin care oamenii se manipulează reciproc, ocolind gândirea rațională. În spatele unor fenomene precum distrugerea mediului sau războiul se găsește mereu o poveste. Noile tehnologii, teoriile conspirației și știrile false fac aproape imposibilă separarea realității de ficțiune.

Teoriile conspirației sunt unele dintre cele mai bune povești, comparabile cu cele mai fanteziste scenarii de filme. A dezminți o teorie a conspirației înseamnă a spune cuiva că nu există nicio poveste.

Citește mai mult:

Theatlantic.com – Asymmetrical Conspiracism Is Hurting Democracy

Amazon.com – The Story Paradox: How Our Love of Storytelling Builds Societies and Tears them Down

Rețelele sociale au impact asupra dezvoltării neuronale la adolescenți

Rețelele sociale oferă adolescenților oportunități fără precedent de interacțiuni sociale în timpul unei perioade critice de dezvoltare, atunci când creierul este deosebit de sensibil la feedback-ul social.

Într-un studiu, elevii de la trei școli gimnaziale publice din SUA au fost scanați neuronal pe parcursul a trei ani.  În timpul scanării, elevii au fost puși să joace un joc computerizat în care trebuia să anticipeze și să primească feedback social, comunicat prin imagini cu adolescenți cu expresii faciale pozitive, negative sau neutre. Cercetătorii au urmărit să înțeleagă mai bine legăturile dintre frecvența cu care adolescenții verifică rețelele sociale și modul în care creierul lor răspunde la feedback-ul social în decursul timpului.

Rezultatele au arătat că adolescenții care folosesc mai des rețelele sociale manifestă o mai mare sensibilitate la feedback-ul social, prezentând o activitate mai mare în regiunile creierului legate de motivație și control. Cu toate că se stabilește o corelație între dezvoltarea neuronală a participanților și comportamentul lor pe rețelele sociale, studiul lasă deschisă întrebarea dacă sensibilitatea crescută la feedback-ul social reprezintă un fenomen pozitiv sau negativ, dacă trebuie încurajată sau nu. Totuși, această întrebare, la care cercetătorii din diverse domenii sunt chemați să răspundă, este de importanță crucială, în contextul ascensiunii fulminante a rețelelor sociale și al acaparării de către acestea a spațiului pentru interacțiuni sociale.

Citește mai mult:

Statnews.com – A new study links social media use to changes in teen brains. Is that a bad thing?

Jamanetwork.com – Association of Habitual Checking Behaviors on Social Media With Longitudinal Functional Brain Development

#Big Tech trebuie să își asume responsabilitatea pentru conținutul difuzat și algoritmii utilizați

Recent, Președintele Biden a lansat un apel către Congresul american de a se mobiliza pentru actualizarea legislației care stabilește responsabilitățile giganților tehnologici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.