Newsletter-ul ANTI-FAKE: Cum se adaptează fact-checkerii la era Chatbot-urilor

Citește fact checking-ul integral aici.

Citește articolul complet aici.

Dezinformarea, arma preferată a regimurilor autoritare

Dezinformarea poate slăbi un sistem politic construit pe principiile transparenței și ale participării democratice. Operațiunile de dezinformare erodează chiar bazele unei societăți democratice deschise. În același timp, un sistem autoritar, în care dezinformarea este și un instrument de politică externă, este capabil să mobilizeze concomitent o gamă diversă de instrumente, precum servicii de securitate, un mediu online controlat, diplomați și mass-media controlate de stat sau aliniate discursului oficial, pentru a crea un ecosistem al dezinformării.

Un exemplu de operațiune complexă a dezinformării este cel legat de programul american Nunn-Lugar. Programul Nunn-Lugar al SUA a fost creat în perioada post-Război Rece cu scopul securizării și demontării armelor de distrugere în masă și a infrastructurii asociate acestora în fostele state ale Uniunii Sovietice. Programul a devenit o țintă frecventă a campaniilor de dezinformare, centrate pe acuzația că SUA ar deține laboratoare de arme biologice în Ucraina. Strategia de dezinformarea a fost să eticheteze SUA și Ucraina ca state criminale ce utilizează și dezvoltă arme biologice în laboratoare de pe teritoriul Ucrainei. Dezinformarea, repetată pe scară largă în mass-media tradiționale și în mediul online deopotrivă vizează audiențele interne, audiențele occidentale (pentru a slăbi sprijinul și simpatia opiniei publice occidentale față de cauza ucrainiană) și audiențele non-occidentale (pentru a accentua linia de demarcație Occident- restul lumii).

Citește mai mult:
Washingtonpost.com – How Russia turned America’s helping hand to Ukraine into a vast lie
Armscontrolcenter.org – Fact Sheet: The Nunn-Lugar Cooperative Threat Reduction Program

Factboost

Cum se adaptează fact-checkerii la era Chatbot-urilor

Proliferarea dezinformării și a propagandei online se traduce printr-o activitate din ce în ce mai dificilă pentru cei care trebuie să verifice (fact-checking) cantități enorme de informații în situații complexe sau pe perioade scurte de timp. Pandemia de Covid-19 și invazia asupra Ucrainei au demonstrat că viteza de reacție este un factor determinant în combaterea dezinformării. Inteligența artificială poate contribui exact la mărirea vitezei de reacție în ceea ce privește detectarea și combaterea informațiilor false,

În acest sens, o metodă eficientă de ripostă la  dezinformare ar putea fi utilizarea Inteligenței artificiale pentru verificarea autenticității sursei și a conținutului și pentru identificarea rapidă a narațiunilor toxice. Răspunsul tehnologizat la dezinformarea tot tehnologizată se prefigurează ca o variantă robustă în acest sens.

Într-o democrație, mass media, cercetătorii din mediul academic și organizațiile specializate în fact-checking sunt în centrul eforturilor de combatere a dezinformării. Factorul uman rămâne astfel important în activitățile de fact-checking, iar când acesta se cuplează și cu beneficiile oferite de tehnologie, propaganda, dezinformarea, operațiunile de influență pot fi mai repede și mai ușor detectate și combătute.

Disclaimer!

Responsabilitatea pentru conținutul acestui material, realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul Fondului European pentru Mass-media și Informare, revine autorilor și nu reprezintă poziția EMIF sau partenerilor săi: Institutul Universitar European și Fundația Calouste Gulbenkian.

Citește mai mult:
Poynter.org – What is the future of automated fact-checking? Fact-checkers discuss
Wired.com – Fact-Checkers Are Scrambling to Fight Disinformation With AI

#FărăMassMediaIndependenteDemocrațiaNuPoateSupraviețui

“Democrația nu poate avea câștig de cauză în absența unui sistem mass media independent. Fără mass media credibile și imparțiale, nu putem vorbi despre o înțelegere comună a faptelor, iar fără această înțelegere comună a faptelor, nu putem vorbi despre responsabilitate politică și despre alegeri corecte. Și fără alegeri corecte, democrația nu poate supraviețui. Cu toate acestea, jurnalismul bazat pe fapte și făcut în serviciul public este aproape muribund tocmai când avem mai multă nevoie de el”. (Maria Ressa, jurnalistă filipineză laureată a Premiului Nobel în 2021, într-un editorial recent publicat de portalul Project Syndicate).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.