Newsletter-ul ANTI-FAKE: Comportament uman simulat cu succes în Orașul Virtual

Citește fact checking-ul integral aici.

Citește articolul complet aici.

Noi provocări în lupta împotriva dezinformării: Impactul Inteligenței Artificiale asupra detectării știrilor false

Inteligența artificială generativă precum programul ChatGPT constituie o amenințare nouă la adresa instrumentelor deja validate de detectare și combatere a dezinformării. Până acum, o întrebare adresată pe un motor de căutare online precum Google furniza o varietate de linkuri, dintre care utilizatorul le putea alege pe cele credibile, evitându-le pe cele care promovează conținut îndoielnic. Căutările pe baza de inteligență artificială generativă nu mai oferă posibilitatea acestei alegeri, ci un răspuns definitiv și integrat bazat pe un algoritm netransparent. Conținutul răspunsului respectiv poate fi sub formă de imagine, sunet, video sau text.

În noua eră a inteligenței artificiale generative, nu utilizatorul evaluează sursele informațiilor rezultate în urma căutării, ci programul AI. Deși astfel de programe precum ChatGPT par că facilitează și eficientizează interacțiunea oamenilor cu motoarele de căutare online, în realitate, utilizatorul nu va putea ști dacă sursa răspunsului primit este constituită pe baza informațiilor venite de la BBC, QAnon sau de la un bot al unui stat ostil, ceea ce ridică o nouă provocare pentru o problemă deja complicată: accesul la fapte și la informații credibile.

Citește mai mult:

Chathamhouse.orgChatGPT has opened a new front in the fake news wars

Trei recomandări pentru jurnaliști în confruntarea cu dezinformarea

În era digitală și a Inteligenței Artificiale, dezinformarea reprezintă o amenințare tot mai mare, iar jurnaliștii au un rol crucial în combaterea acestui fenomen. Trei recomandări se desprind din practica de până acum: adaptarea la specificul socio-cultural al audienței, adaptarea la obiceiurile de atenție ale acesteia și concentrarea pe comunitățile locale.

În primul rând, este util ca jurnaliștii să manifeste respect și înțelegere pentru diversitatea publicului. Caracteristici socio-demografice precum vârsta, sexul, venitul și educația contribuie la modul în care oamenii aleg și procesează știrile.

În al doilea rând, impactul emoțional și adaptabilitatea reprezintă arme eficiente împotriva manipulării. Vectorii dezinformării sunt experți în a produce conținut convingător prin tehnici de manipulare, cum ar fi povești emoționante despre nedreptăți revoltătoare sau imagini dramatice, care se viralizează cu repeziciune. Fie că ne place sau nu, dezinformarea perturbă semnificativ jurnalismul de calitate. Practicile jurnalistice pot fi adaptate acestor noi realități, fără a renunța la caracterul factual al celor prezentate, dar păstrând preocuparea pentru simplitatea și atractivitatea materialului jurnalistic.

În al treilea rând, comunitățile locale pot deveni scuturi puternice în fața știrilor false. Într-o lume în care știrile hiper-locale sunt cele mai credibile, atenția sporită acordată jurnalismului local ar putea constitui un tip de apărare în fața dezinformării.

Disclaimer!

Responsabilitatea pentru conținutul acestui material, realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul Fondului European pentru Mass-media și Informare, revine autorilor și nu reprezintă poziția EMIF sau partenerilor săi: Institutul Universitar European și Fundația Calouste Gulbenkian.

Citește mai mult:

Bbc.co.uk – Five ways journalists can combat misinformation

Pen.org – PEN America’s nationwide survey of more than 1,000 reporters and editors on how disinformation is disrupting the practice of journalism

Comportamente umane simulate în Orașul Virtual

Un grup de cercetători de la Universitatea Stanford și de la Google au efectuat un experiment pentru a observa dacă avatarurile bazate pe inteligență artificială pot simula un comportament uman credibil, cum ar fi memorarea, folosind modele mari de limbaj precum ChatGPT.

Cercetătorii au creat 25 de agenți AI cu identități diferite și au urmărit cum interacționează între ei, în mediul lor, un oraș virtual numit „Smallville”, care include parcuri, școli, cafenele, baruri, case și magazine. Pentru a simula comportamentul uman, cercetătorii au folosit GPT 3.5, modelul din spatele ChatGPT al OpenAI, pentru a solicita agenților să efectueze sarcini specifice, cum ar fi să citească o carte sau să discute cu un bibliotecar. După câteva observații, cercetătorii au concluzionat că acești agenți generativi au fost capabili să „producă comportamente sociale individuale și emergente credibile”. De exemplu, au avut conversații spontane fără a fi solicitați pe parcursul zilei sau au organizat o petrecere de Ziua Îndrăgostiților din proprie inițiativă. Astfel, aceste descoperiri arată cum modelul AI generativ din spatele ChatGPT poate fi folosit în aplicații de gestionare a sarcinilor complexe.

Citește mai mult:

Businessinsider.com This is what happened when 25 AI avatars were let loose in a virtual town

#Democrația Are La Bază Dialogul pe Baza Faptelor

„Democrația are la bază dialogul pe marginea faptelor de necontestat. Societățile organizate după principii democratice trebuie să fie capabile să aducă aceste fapte în fața celor care contează cel mai mult: cetățenii alegători”. Afirmația a fost făcută de Jessica Cecil, jurnalist BBC și cercetător la Universitatea Oxford, Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului. Aceasta conduce în prezent strategia BBC de combatere a dezinformării, numita Trusted News Initiative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.