Newsletterul ANTI-FAKE (10-14 august 2020)

Ministrul israelian al sănătății: „Dacă vaccinul funcționează, începem negocierile”

Ştirea săptămânii trecute a fost anunţul Moscovei în legătură cu noul vaccin anti COVID. Vestea a făcut repede înconjurul lumii. Au apărut şi criticile, dintre cele mai severe: nu s-au respectat toate standardele medicale şi etice, vaccinul nu este sigur, este doar o mișcare de PR. Pe orice meridian ar fi apărut o asemenea veste, reacțiile nu puteau fi neapărat entuziaste, dat fiind ceea ce Foreign Affairs numea „tragedia naționalismului vaccinului”.

Se așteaptă și alte vaccinuri, iar statele, respectiv persoanele, vor avea posibilitatea să aleagă. Der Spiegel precizează că, în toată lumea, există șase candidați aflați în etapa de testare: trei companii chinezești, firma anglo-suedeză AstraZeneca, firma germană Biontech și compania americană Moderna, la care se adaugă eforturile Rusiei și Indiei pentru identificarea vaccinului. Politizarea vaccinului reprezintă o pantă riscantă; ceea ce proiectăm, acum, asupra acestui prim vaccin, mâine se va translata asupra oricărui vaccin, dezvoltând o reacție anti-vaccinare, nimănui folositoare. În acest context, una dintre cele mai realiste poziții pare a fi cea a ministrului sănătății din Israel: „Urmărim cu atenție toate anunţurile, indiferent din ce ţară ar veni; dacă vaccinul [rusesc] se dovedește a fi un produs serios, începem negocierile pentru a-l cumpăra”.

Războiul împotriva dovezilor științifice: armata falșilor experți

Pandemia COVID-19 a expus cu mai multă claritate curentul negaționismului științific, caracterizat de respingerea dovezilor științifice din diverse domenii. În cazul COVID-19, negaționiștii sunt cei care susțin că virusul nu există, că administrarea vaccinurilor ascunde scopuri sinistre, că masca de protecție cauzează hipoxie și multe altele.

De multe ori, negaționiștii au fost convinși de argumentele unor falși experți. Din analiza atentă a spațiului public românesc în perioada pandemiei, identificăm două tipuri de experți falși:
1. Profesioniști într-un anumit domeniu/oameni de știință care susțin poziții nefundamentate pe dovezi științifice clare. Exemple din spațiul public românesc:

• Medici antivacciniști
• Medici care propun tratamente homeopate/naturopate fără o eficacitate dovedită prin studii științifice
• Profesioniști a căror certificare nu poate fi verificată (ex. știrea mai veche despre profesorul „Chen Horin” de la o instituție inexistentă – Universitatea Militară din Beijing).

2. Persoane publice și lideri de opinie în mediul online care adoptă poziții negaționiste, sprijinindu-se pe anumite studii și opinii. De obicei, aceștia devin multiplicatori ai mesajelor produse de falșii experți de la punctul 1.

• Mișcarea anti-vaccinistă își derivă argumentele din dovezile aduse de un singur studiu, despre care s-a dovedit că a folosit rezultate falsificate, și care a fost retras.

Cum ne protejăm?
1. Înțelegând cum funcționează comunitatea științifică: prin acumularea graduală a dovezilor. Pe măsură ce se colectează dovezi științifice suplimentare, o teorie poate fi modificată, chiar substanţial. De aceea, putem avea încredere că pozițiile larg acceptate de comunitatea științifică au trecut printr-un proces riguros de verificare de tip peer-review (evaluare colegială), în timp ce pozițiile marginale nu au putut fi validate corespunzător.
2. Manifestând scepticism privind opiniile exprimate de persoane care nu sunt experți în domeniul în cauză. În general, aceste persoane nu au cunoștințele de specialitate necesare pentru a evalua acuratețea științifică a literaturii parcurse și pentru a examina critic dovezile.

Citește mai mult:
Evaluarea științifică a miturilor pandemiei:
https://insulaindoielii.ro/2020/07/28/miturile-pandemiei-intre-dezinformare-si-manipulare/
Cum contribuie oamenii de știință la combaterea dezinformării despre COVID-19:
https://www.nature.com/articles/d41586-020-01834-3

Studiu: Zvonurile și știrile false despre COVID-19 au provocat moartea a sute de oameni

Un studiu recent a examinat materiale din 87 de țări care au circulat pe rețelele sociale sau pe site-uri de știri, prezentate sub forma unor zvonuri, teorii ale conspirației sau stigmatizări despre COVID-19. Aproximativ 80% din informațiile analizate au fost false, cele mai multe dintre acestea făceau referire la căile de transmitere a virusului, măsurile de prevenire și tratamente.

Tratamente și prevenire
Zvonurile și știrile false promovau consumul unor substanțe extrem de periculoase precum metanolul, alcoolul etilic, clorul sau dezinfectantul, iar în India și în unele țări din Africa s-au răspândit zvonuri despre imunizarea organismului cu semințele unor plante toxice.

Câți oameni au murit în urma dezinformării despre COVID-19?
În urma consumului de metanol, peste 800 de persoane au murit în Turcia și Iran, iar alte 6000 au fost spitalizate, dintre care 60 și-au pierdut vederea. În India, 12 persoane, dintre care 5 copii s-au intoxicat cu semințele unei plante, în încercarea de a-și întări imunitatea în fața COVID-19.

Situația în România
Deși nu se cunoaște impactul dezinformării asupra sănătății populației, România nu a fost ocolită de răspândirea unor zvonuri periculoase despre COVID-19. Pe grupuri de Facebook, Whatsapp sau pe site-uri de știri au circulat recomandări despre tratamentul virusului cu ajutorul alcoolului etilic și a oțetului sau prevenirea acestuia prin consumul de apă caldă, vitaminele C și D sau usturoi.

Dezinformarea despre COVID-19 s-a hrănit cu frici și a atacat vulnerabilitățile specifice anumitor societăți. Spațiul online a devenit un teren fertil pentru răspândirea rapidă a unor informații false sau manipulatoare, menite să genereze panică și neîncredere în recomandările  profesioniştilor. Prezentate sub forma unor informații credibile, zvonurile despre tratamentul și prevenirea infectării cu COVID-19 au avut consecințe grave pentru sănătatea populației, de la intoxicări cu substanțe periculoase, până la pierderea vederii și moartea a sute de oameni.

Citește mai mult:
Ce site-uri de știri din România au fost închise în timpul pandemiei:
https://www.euractiv.ro/facts-not-fake-coronavirus/site-uri-de-stiri-inchise-in-vreme-de-pandemie-18945
Cum identifici dezinformarea:
https://www.euneighbours.eu/ro/east/eu-in-action/stories/fii-constient-de-dezinformare-gandeste-te-inainte-sa-distribui

Tehnologia 5G și noua eră a jurnalismului

Tehnologia 5G va marca o nouă eră a industriei mass media. Cu o viteză de aproximativ 20 de ori mai mare decât a rețelelor 4G, implementarea tehnologiei 5G va permite spectatorilor unei dezbateri electorale să primească în timp real informații despre veridicitatea declarațiilor politice sau sesizări ale unui conținut identificat ca potențial fals.

Citește mai mult:
Viitorul în 5G:
http://www.bbc.com/storyworks/future-secured/the-future-in-5g
Ce cred românii despre 5G:
https://www.economica.net/tehnologia-si-romanii-doar-un-sfert-au-auzit-de-5g-si-42prc-dintre-ei-cred-ca-dauneaza-sanatatii_188356.html

Criza SARS-CoV-2 afectează puternic economia României

La sfârșitul săptămânii trecute, INS a anunțat datele cu privire la evoluția PIB-ului în trimestrul II: o scădere de 12,3% față de trimestrul I și de 10,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pusă pe seama crizei SARS-CoV-2, cea mai importantă contracție economică din ultimii 24 de ani nu plasează însă România în recesiune. Tehnic, recesiunea economică va fi declarată doar dacă se vor înregistra scăderi și în trimestrul III.

Prognozele Comisiei Europene estimează că PIB-ul României va scădea, în 2020, cu 6%. Însă conform estimărilor aceleiași instituții, în 2021 vom reveni pe un trend ascendent. Guvernul României este mai optimist și estimează, pentru 2020, o contracție de doar 3,8%, Ludovic Orban declarând: „Tendința de revenire a economiei românești se simte încă din luna iunie”. Ministrul finanțelor insistă, și el, că scăderea economică era previzibilă, nu trebuie să alarmeze și este „printre cele mai reduse din Uniunea Europeană”.

Citește mai mult:
https://insse.ro/cms/ro/content/evoluția-pib-în-trimestrul-ii-2020-date-estimate-semnal
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en