Ministrul israelian al sănătății: „Dacă vaccinul funcționează, începem negocierile”
Ştirea săptămânii trecute a fost anunţul Moscovei în legătură cu noul vaccin anti COVID. Vestea a făcut repede înconjurul lumii. Au apărut şi criticile, dintre cele mai severe: nu s-au respectat toate standardele medicale şi etice, vaccinul nu este sigur, este doar o mișcare de PR. Pe orice meridian ar fi apărut o asemenea veste, reacțiile nu puteau fi neapărat entuziaste, dat fiind ceea ce Foreign Affairs numea „tragedia naționalismului vaccinului”.
Se așteaptă și alte vaccinuri, iar statele, respectiv persoanele, vor avea posibilitatea să aleagă. Der Spiegel precizează că, în toată lumea, există șase candidați aflați în etapa de testare: trei companii chinezești, firma anglo-suedeză AstraZeneca, firma germană Biontech și compania americană Moderna, la care se adaugă eforturile Rusiei și Indiei pentru identificarea vaccinului. Politizarea vaccinului reprezintă o pantă riscantă; ceea ce proiectăm, acum, asupra acestui prim vaccin, mâine se va translata asupra oricărui vaccin, dezvoltând o reacție anti-vaccinare, nimănui folositoare. În acest context, una dintre cele mai realiste poziții pare a fi cea a ministrului sănătății din Israel: „Urmărim cu atenție toate anunţurile, indiferent din ce ţară ar veni; dacă vaccinul [rusesc] se dovedește a fi un produs serios, începem negocierile pentru a-l cumpăra”.
Războiul împotriva dovezilor științifice: armata falșilor experți
Pandemia COVID-19 a expus cu mai multă claritate curentul negaționismului științific, caracterizat de respingerea dovezilor științifice din diverse domenii. În cazul COVID-19, negaționiștii sunt cei care susțin că virusul nu există, că administrarea vaccinurilor ascunde scopuri sinistre, că masca de protecție cauzează hipoxie și multe altele.
De multe ori, negaționiștii au fost convinși de argumentele unor falși experți. Din analiza atentă a spațiului public românesc în perioada pandemiei, identificăm două tipuri de experți falși:
1. Profesioniști într-un anumit domeniu/oameni de știință care susțin poziții nefundamentate pe dovezi științifice clare. Exemple din spațiul public românesc:
- Medici antivacciniști
- Medici care propun tratamente homeopate/naturopate fără o eficacitate dovedită prin studii științifice
- Profesioniști a căror certificare nu poate fi verificată (ex. știrea mai veche despre profesorul „Chen Horin” de la o instituție inexistentă – Universitatea Militară din Beijing).
2. Persoane publice și lideri de opinie în mediul online care adoptă poziții negaționiste, sprijinindu-se pe anumite studii și opinii. De obicei, aceștia devin multiplicatori ai mesajelor produse de falșii experți de la punctul 1.
- Mișcarea anti-vaccinistă își derivă argumentele din dovezile aduse de un singur studiu, despre care s-a dovedit că a folosit rezultate falsificate, și care a fost retras.
Cum ne protejăm?
1. Înțelegând cum funcționează comunitatea științifică: prin acumularea graduală a dovezilor. Pe măsură ce se colectează dovezi științifice suplimentare, o teorie poate fi modificată, chiar substanţial. De aceea, putem avea încredere că pozițiile larg acceptate de comunitatea științifică au trecut printr-un proces riguros de verificare de tip peer-review (evaluare colegială), în timp ce pozițiile marginale nu au putut fi validate corespunzător.
2. Manifestând scepticism privind opiniile exprimate de persoane care nu sunt experți în domeniul în cauză. În general, aceste persoane nu au cunoștințele de specialitate necesare pentru a evalua acuratețea științifică a literaturii parcurse și pentru a examina critic dovezile.
Citește mai mult:
Evaluarea științifică a miturilor pandemiei:
https://insulaindoielii.ro/2020/07/28/miturile-pandemiei-intre-dezinformare-si-manipulare/
Cum contribuie oamenii de știință la combaterea dezinformării despre COVID-19:
https://www.nature.com/articles/d41586-020-01834-3
Studiu: Zvonurile și știrile false despre COVID-19 au provocat moartea a sute de oameni
Un studiu recent a examinat materiale din 87 de țări care au circulat pe rețelele sociale sau pe site-uri de știri, prezentate sub forma unor zvonuri, teorii ale conspirației sau stigmatizări despre COVID-19. Aproximativ 80% din informațiile analizate au fost false, cele mai multe dintre acestea făceau referire la căile de transmitere a virusului, măsurile de prevenire și tratamente.
Tratamente și prevenire
Zvonurile și știrile false promovau consumul unor substanțe extrem de periculoase precum metanolul, alcoolul etilic, clorul sau dezinfectantul, iar în India și în unele țări din Africa s-au răspândit zvonuri despre imunizarea organismului cu semințele unor plante toxice.
Câți oameni au murit în urma dezinformării despre COVID-19?
În urma consumului de metanol, peste 800 de persoane au murit în Turcia și Iran, iar alte 6000 au fost spitalizate, dintre care 60 și-au pierdut vederea. În India, 12 persoane, dintre care 5 copii s-au intoxicat cu semințele unei plante, în încercarea de a-și întări imunitatea în fața COVID-19.
Situația în România
Deși nu se cunoaște impactul dezinformării asupra sănătății populației, România nu a fost ocolită de răspândirea unor zvonuri periculoase despre COVID-19. Pe grupuri de Facebook, Whatsapp sau pe site-uri de știri au circulat recomandări despre tratamentul virusului cu ajutorul alcoolului etilic și a oțetului sau prevenirea acestuia prin consumul de apă caldă, vitaminele C și D sau usturoi.
Dezinformarea despre COVID-19 s-a hrănit cu frici și a atacat vulnerabilitățile specifice anumitor societăți. Spațiul online a devenit un teren fertil pentru răspândirea rapidă a unor informații false sau manipulatoare, menite să genereze panică și neîncredere în recomandările profesioniştilor. Prezentate sub forma unor informații credibile, zvonurile despre tratamentul și prevenirea infectării cu COVID-19 au avut consecințe grave pentru sănătatea populației, de la intoxicări cu substanțe periculoase, până la pierderea vederii și moartea a sute de oameni.
Citește mai mult:
Ce site-uri de știri din România au fost închise în timpul pandemiei:
https://www.euractiv.ro/facts-not-fake-coronavirus/site-uri-de-stiri-inchise-in-vreme-de-pandemie-18945
Cum identifici dezinformarea:
https://www.euneighbours.eu/ro/east/eu-in-action/stories/fii-constient-de-dezinformare-gandeste-te-inainte-sa-distribui
Tehnologia 5G și noua eră a jurnalismului
Tehnologia 5G va marca o nouă eră a industriei mass media. Cu o viteză de aproximativ 20 de ori mai mare decât a rețelelor 4G, implementarea tehnologiei 5G va permite spectatorilor unei dezbateri electorale să primească în timp real informații despre veridicitatea declarațiilor politice sau sesizări ale unui conținut identificat ca potențial fals.
Citește mai mult:
Viitorul în 5G:
http://www.bbc.com/storyworks/future-secured/the-future-in-5g
Ce cred românii despre 5G:
https://www.economica.net/tehnologia-si-romanii-doar-un-sfert-au-auzit-de-5g-si-42prc-dintre-ei-cred-ca-dauneaza-sanatatii_188356.html
Criza SARS-CoV-2 afectează puternic economia României
La sfârșitul săptămânii trecute, INS a anunțat datele cu privire la evoluția PIB-ului în trimestrul II: o scădere de 12,3% față de trimestrul I și de 10,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pusă pe seama crizei SARS-CoV-2, cea mai importantă contracție economică din ultimii 24 de ani nu plasează însă România în recesiune. Tehnic, recesiunea economică va fi declarată doar dacă se vor înregistra scăderi și în trimestrul III.
Prognozele Comisiei Europene estimează că PIB-ul României va scădea, în 2020, cu 6%. Însă conform estimărilor aceleiași instituții, în 2021 vom reveni pe un trend ascendent. Guvernul României este mai optimist și estimează, pentru 2020, o contracție de doar 3,8%, Ludovic Orban declarând: „Tendința de revenire a economiei românești se simte încă din luna iunie”. Ministrul finanțelor insistă, și el, că scăderea economică era previzibilă, nu trebuie să alarmeze și este „printre cele mai reduse din Uniunea Europeană”.
Citește mai mult:
https://insse.ro/cms/ro/content/evoluția-pib-în-trimestrul-ii-2020-date-estimate-semnal
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-performance-country/romania/economic-forecast-romania_en
CEC și Hidroelectrica nu vor fi listate la Bursă în următorii doi ani
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 13 august, legea care interzice vânzarea de acțiuni ale companiilor de stat, pentru următorii doi ani. Actul legislativ, inițiat de PSD, nu va permite statului român să înstrăineze participațiile la companii naționale, inclusiv Hidroelectrica și CEC. Conform inițiatorului, proiectul are ca scop protejarea intereselor naţionale economice. Deputații liberali au contestat această lege la CCR, încă sesizarea a fost respinsă.
Citește mai mult:
Ce câștigă statul român dacă CEC urma să fie listată la Bursă:
https://romania.europalibera.org/a/ce-c%C3%A2%C8%99tig%C4%83-statul-rom%C3%A2n-dac%C4%83-cec-va-fi-listat%C4%83-la-burs%C4%83/30305721.html
Bursa de Valori afirmă că sistarea pe doi ani a participațiilor statului nu aduce beneficii României:
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/bursa-de-valori-afirma-ca-sistarea-pe-2-ani-a-participatiilor-statului-nu-aduce-beneficii-romaniei-listarile-in-buna-parte-reprezinta-transfer-de-active-de-la-stat-catre-populatie-19387957

Proteste fără precedent la Minsk
Sute de mii de oameni au protestat în ultimele zile, la Minsk și în alte orașe din Belarus, împotriva regimului Lukaşenko și a realegerii acestuia în funcție de președinte pentru a șasea oară consecutiv. Protestele paşnice au fost întâmpinate cu violenţe: peste 6000 de persoane au fost arestate, iar două persoane și-au pierdut viața. Protestatarii cer invalidarea alegerilor și organizarea unui nou scrutin. Președintele Lukașenko s-a opus net repetării alegerilor. Miercuri a fost convocat de urgenţă un summit al liderilor europeni pentru a discuta situaţia creată.
Citește mai mult:
Uniunea Europeană nu va accepta rezultatul alegerilor din Belarus:
https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/08/11/belarus-declaration-by-the-high-representative-on-behalf-of-the-european-union-on-the-presidential-elections/
Vladimir Putin este gata să asigure sprijin președintelui Lukașenko:
https://www.nytimes.com/2020/08/15/world/europe/belarus-russia-Lukashenko-Putin.html
Sondaj: 45% dintre italieni ar fi de acord ca Italia să părăsească UE
Un sondaj de opinie, realizat în Germania, Italia, Franța și Spania, arată că aproape jumătate dintre italieni ar vota pentru ”Italexit” în cazul succesului Brexit, iar 34% consideră că statutul de membru-UE are efecte negative asupra Italiei. Sondajul a relevat că un număr semnificativ de francezi (45%) consideră că Regatul Unit va beneficia în urma Brexit. Deși datele indică accentuarea unor sentimente eurosceptice și de nemulțumire față de liderii europeni, majoritatea respondenților din cele patru țări ar alege să rămână în componența UE.
Citește mai mult:
Italexit, partid lansat în Italia după modelul Brexit:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/italexit-partid-lansat-in-italia-dupa-modelul-brexit-gianluigi-paragone-liderul-sau-prezice-prabusirea-ue-1342468
ONU a respins rezoluția SUA privind embargoul armelor din Iran
Consiliul de Securitate al ONU nu a susținut prelungirea embargoului asupra armelor din Iran. Rezoluția propusă de SUA prevedea ca Iranul să nu poată cumpăra sau vinde echipamente militare. China și Rusia au votat împotrivă, iar cei mai importanți aliați europeni ai SUA, printre care Franța, Germania și Regatul Unit, s-au abținut de la vot. Embargoul ar urma să fie ridicat în octombrie 2020, însă Donald Trump a declarat că va riposta prin impunerea unor sancțiuni Iranului.
Citește mai mult:
Mai multe detalii despre țările care nu au susținut prelungirea embargoului:
https://www.euronews.com/2020/08/15/un-security-council-rejects-us-demand-to-extend-iran-arms-embargo
Detalii-cheie despre Acordul nuclear cu Iranul:
https://www.bbc.com/news/world-middle-east-33521655
Președintele SUA promite că va aplica sancțiuni Iranului:
https://www.france24.com/en/20200816-trump-promises-snapback-to-force-return-of-un-iran-sanctions
Erori logice folosite des în comunicarea politică: „ad hominem”
Folosirea argumentului ad hominem pentru a discredita ideile susținute de o persoană urmează un scenariu cunoscut tuturor. Dăm un exemplu fictiv (dar plauzibil): un candidat politic propune o măsură de stimulare a economiei. Contracandidatul său dă replica: „Domnul X să nu se bage, habar nu are prin ce trec micii antreprenori. Nu a lucrat nici măcar o zi în mediul privat!”
Eroarea logică constă în apelul la un raționament de tipul „Persoana X face o afirmație. Există ceva criticabil la adresa persoanei X. Prin urmare, afirmația făcută de X este greșită.”
Argumentul „ad hominem” este o cale facilă de a respinge anumite propuneri fără o analiză serioasă, sau de a pune capăt brusc unor dezbateri de idei. Acesta se întâlnește frecvent în comunicarea politică. Chiar dacă nu este o tehnică propriu-zisă de dezinformare, utilizarea sa scade dramatic nivelul dezbaterilor publice și privează cetățenii de informațiile de substanță care i-ar putea ajuta în formarea opiniilor.
Citește mai mult:
Ad hominem, exemplificat:
https://examples.yourdictionary.com/ad-hominem-examples.html
#surpriză_nemulțumire
Ministrul de externe german Heiko Maas critică extinderea sancţiunilor de către administraţia Donald Trump asupra proiectului gazoductului Nord Stream 2, care va dubla practic exporturile de gaze rusești către Germania:
„Am menționat această problemă într-o convorbire telefonică cu (Secretarul de Stat) Mike Pompeo și mi-am exprimat #surpriza și #nemulțumirea.” (10 august 2020).
Declarația a fost făcută în contextul în care de la Washington vin semnale privind extinderea sancțiunilor asupra operatorilor economici germani implicați în construcția gazoductului. Într-o vizită ulterioară la Moscova, ministrul Maas a adăugat: „Niciun stat nu are dreptul de a dicta Uniunii Europene politica energetică. Iar aceste acţiuni nu vor avea succes”.
Noile reguli propuse de guvernul britanic pentru campaniile electorale
Guvernul britanic a propus o serie de măsuri pentru a oferi un proces electoral cât mai transparent și a evita o posibilă interferență externă în următoarele alegeri. Planul prevede ca publicitatea politică din mediul online să indice în mod clar, printr-o amprentă digitală, partidul sau grupul de sprijin care se află în spatele mesajelor publicitare, iar autoritățile electorale să monitorizeze respectarea măsurilor.
Citește mai mult:
Ce presupune planul propus de autoritățile britanice?
https://www.bbc.com/news/uk-politics-53741171
Hey Holly!!! Where did you get your bedside nightstands? I want some larger ones like that.