Memele: la granița dintre satiră și dezinformare

În ultimii ani, mema a devenit o formă tot mai populară a interacțiunilor din mediul online. Aceasta constituie un amestec dintre un text și o imagine sau un clip video scurt, fiind, de cele mai multe ori, asociat unor glume. Memele pot deveni instrumente eficiente de răspândire a dezinformării, datorită ușurinței cu care pot fi create, a vitezei de viralizare și a dificultății de a le combate. Pandemia de COVID-19 a accentuat riscul ca memele să răspândească zvonuri, teorii ale conspirației sau conținuturi înșelătoare.

Iată un exemplu de memă care s-a viralizat rapid în Italia la sfârșitul anului 2020 și care ar conține „schema cipului 5G descoperit de către ruși în vaccinul Pfizer împotriva COVID-19”:

Sursa: Twitter

O imagine identică a circulat pe mai multe grupuri și pagini de Facebook din România, generând sute de reacții și distribuiri. În română, textul postării pare a fi o traducere automată a conținutului ce a circulat în italiană și în engleză: „AVERTISMENT – VACCIN Rușii au reușit să scoată nanocipuri din vaccinul Pfizer și au publicat o schemă cu funcții! Te voi plimba prin toate în scurt timp. […] Cipul este format din doar 4 procesoare și 4 tranzistoare. Semnalul prin rețeaua de 5G intră la stânga pe INPUT. Așa te controlează ei. […] Comenzile BASS și TREBLE ajustează instrucțiunile pe care le poți auzi în cap, fiecare bărbat este diferit și, în funcție de faptul dacă ești femeie sau bărbat, poate solicita ajustarea frecvenței.”

Sursa: Facebook

Conform organizației internaționale de fact-checking Snopes, diagrama „cipului 5G” reprezintă, de fapt, schema circuitului pedalei pentru chitara BOSS MT-2 Metal Zone. Aceleași concluzii sunt confirmate de mai multe surse, inclusiv din domeniul muzical. Deși imaginea a fost editată, în schema „cipului 5G”  au fost păstrați mai mulți termeni recunoscuți din domeniul muzical, precum Treble, Bass sau Footswitch.

Schema circuitului pedalei pentru chitara Boss Metal Zone. Sursa: musictech.net, open.online
Sursa: bbc.com
Sursa: bbc.com

În prezent, organizațiile de fact-check-ing sau tehnologiile care au la bază inteligența artificială au capacitatea de a verifica atât afirmațiile înșelătoare, cât și fotografiile fabricate sau manipulate, însă sunt aproape neputincioase când este vorba despre un amestec de text și imagine: textul poate fi corect, iar imaginea înșelătoare (sau invers), textul poate fi actual, iar imaginea mai veche (sau invers), pot exista alte discrepanțe între text și imagine. În plus, pot exista intenții ironice, exprimări satirice, imagini sau secvențe luate din filme. 

Pentru a ne feri de posibilele efecte înșelătoare ale memelor, ne putem lua câteva precauții:

  • Nu considerăm memele o sursă de informare;
  • Nu luăm decizii importante (de natură electorală, civică, financiară, medicală) pe baza memelor;
  • Suntem atenți în a discerne între intențiile satirice ale memelor și un eventual conținut informațional;
  • Verificăm sursa și contextul în care apar memele;
  • Suntem atenți ca, odată cu un eventual text amuzant/ fotografie amuzantă, să nu fim expuși limbajului vulgar, senzaționalist, apocaliptic, discriminatoriu, care incită la ură sau la violență.

Citește mai mult:

snopes.com – Is This a ‘COVID 5G Chip Diagram’?

axios.com – How memes became a major vehicle for misinformation

bbc.com – Covid-19: What’s the harm of ‘funny’ anti-vaccine memes?

technologyreview.com – How memes got weaponized: A short history

Un comentariu la “Memele: la granița dintre satiră și dezinformare

  1. Pingback: Newsletterul ANTI-FAKE - Ediția 32 (22 februarie - 1 martie 2021) | antifake.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *