Fact checking-ul săptămânii: Informațiile distribuite prin canale personalizate, precum e-mail-ul sau mesageria Whatsapp, pot fi sursă de confuzie

Recent, o știre despre o pretinsă inaugurare a „celui mai modern tren de mare viteză din Europa, pe linia Timișoara-Budapesta-Viena” s-a răspândit rapid prin intermediul aplicației de mesagerie WhatsApp și prin e-mail. Știrea reprezintă un conținut mai vechi, satiric, publicat pe unele website-uri de știri, inclusiv în 2016 și în 2019, în perioada 31 martie și 1 aprilie. Conținutul, deja problematic, reciclat și redistribuit anul acesta aduce câteva elemente de noutate, care merită aprofundate.

Știrile care au circulat în 2016 și în 2019

  1. Conținutul din 2021 a circulat intens prin canale personalizate, mai greu detectabile, precum mesageria Whatsapp și tradiționalul e-mail. Acest tip de circulație permite personalizarea și adresabilitatea directă a mesajului („Dragă x, îți trimit acest mesaj pe care l-am primit și eu de la prietenul y”), ceea ce îi crește autenticitatea, credibilitatea și, implicit, valoarea de persuasiune. În literatura de specialitate, aceste tehnici de a distribui în masă conținuturi care au aparența personalizării au primit denumirea de peer-to-peer propaganda. Astfel de mesaje au circulat intens pe întreaga durată a pandemiei, un vârf putând fi întâlnit, în luna martie a anului trecut, când mesageria Whatsapp a reprezentat unul dintre principalele vehicule pentru amplificarea narațiunilor referitoare la „leacurile-minune ascunse de autorități”.
  2. E-mail-ul prin care a circulat conținutul respectiv are subiectul „Unde esti tu, Țepeș Doamne?”, subiect ce se pliază pe o retorică aflate în ascensiune în acest moment. Potrivit acesteia, România ar avea nevoie de o figură autoritară, de un lider providențial, a cărui misiune ar fi aceea de a face „curățenie”, de a pedepsi exemplar (inclusiv prin „tragere în țeapă” sau „incendiere”) „trădătorii de neam”, „uneltele sistemului”.
  3. Diferit față de conținutul deja problematic din anii anteriori, cel din 2021 face trimitere la un „certificat interoperabil de vaccinare, testare şi recuperare”, amplificând narațiunile referitoare la „obligativitatea vaccinării”, „discriminarea” celor care nu se vaccinează și „anularea dreptului la liberă circulație”.
  4. Mesajul din 2021 adaugă ideea că inaugurarea unei asemenea linii de cale ferată „e un lucru foarte, foarte rău pentru România” și „este un pas către desprinderea Banatului de România și viitoarea lui anexare la Ungaria sau Austria”. Această încadrare are scopul de a amplifica anumite temeri istorice, dar și de a distorsiona preocupări și realități contemporane cât se poate de legitime referitoare la decalajele de dezvoltare socio-economică dintre Transilvania și restul țării.

Conținutul analizat prezintă exemplul unui conținut satiric scos din context și adaptat la o serie de preocupări curente legitime ale societății românești. Caracterul problematic decurge atât din conținutul promovat (amestec de fals, satiră, anxietăți istorice, preocupări actuale), cât și din canalele personalizate de viralizare, canale care aproape blochează reflexul de verificare a informației.

Pentru a nu fi prinși în capcana unor astfel de conținuturi, am putea:

  • să verificăm dacă știrea respectivă a apărut și în presa mainstream; este aproape imposibil ca un eveniment precum „întâlnirea dintre primarul Timișoarei și premierul Ungariei” să nu fie relatat de presa mainstream (TV, radio, presă online);
  • să utilizăm un motor de căutare pentru a afla mai multe detalii despre informațiile primite, chiar dacă acestea provin de pe WhatsApp sau e-mail;
  • să verificăm contextul și data publicării conținutului pe care l-am regăsi printr-o astfel de căutare, astfel încât să verificăm că nu avem de-a face cu o reciclare a unui conținut mai vechi;
  • să fim atenți la titlurile, cadrajele sau narațiunile care mizează pe declanșarea unor emoții puternice (furie, indignare, dezgust) sau pe confirmarea ne-critică a unor interpretări și preocupări anterioare.

Citește mai mult:

politico.eu – The coronavirus fake news pandemic sweeping WhatsApp

united-europe.eu – Fake News and Misinformation on WhatsApp & Co.

qz.com- Can WhatsApp stop spreading misinformation without compromising encryption?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *