Newsletterul ANTI-FAKE: Mâlul toxic din ecosistemul informațional

Tehnologia și transformările geopolitice

A patra revoluție industrială, bazată pe dezvoltarea inteligenței artificiale și exploatarea seriilor mari de date, este profund diferită de revoluțiile anterioare. Pentru prima dată în istoria umanității, asistăm la apariția unor noi tehnologii care conduc la  fuzionarea lumilor fizice, digitale și biologice. Aceste schimbări au potențialul de a ne conduce către mai bine, dar și către mai rău, prin distrugerea mediului înconjurător, rămânerea în urmă a societăților care nu pot sau nu au resursele necesare pentru a se adapta și prin reconfigurarea relațiilor de putere dintre state. Impactul geopolitic este de proporții, ne avertizează o analiză a Atlantic Council. Țările și regiunile de pe glob reacționează diferit.

Prinsă între supremația americană și ambițiile în creștere ale Chinei, Europa se luptă să nu rămână în urmă. Un asemenea scenariu i-ar dinamita ambițiile privind suveranitatea digitală și aspirațiile de a deveni un etalon în reglementarea noilor tehnologii. De cealaltă parte a Atlanticului, administrația Biden încă lucrează la strategia pentru a contracara asaltul chinez în cursa tehnologică. Politica SUA ar putea intra în conflict cu abordarea europeană, care prefigurează relații mai nuanțate: cooperarea cu China acolo unde există interese comune și competiția acolo unde interesele sunt divergente. Trei scenarii sunt posibile pentru viitor: 1. o lume post-pandemică automatizată în care inegalitatea explodează; 2. o lume bipolară în care rivalitatea SUA-China se adâncește; 3. o lume fragmentată din punct de vedere digital (cyber-balcanizare).

Citește mai mult:
amazon.com – The Fourth Industrial Revolution

Citește fact-checking-ul integral aici.

„Păsările nu există”: o parodie a teoriilor conspirației

În ianuarie 2017, un adolescent american pe nume Peter McIndoe a participat la un protest în Memphis. Amuzat de confruntarea dintre gruparea pentru și cea împotriva noului președinte Donald Trump, Peter a lansat spontan o glumă: „Păsările nu sunt reale”, a spus el. Încă din anii 1970, ele au început să fie înlocuite de către guvernul american cu drone de supraveghere. Teoria, deși absurdă, a ajuns pe internet și a început să capete tracțiune. Peter a decis să intre „în personaj”. Alături de alți tineri, au creat o întreagă mișcare. Conform declarațiilor liderului, membrii mișcării „iau în derâdere nebunia din America în loc să se lase copleșiți de ea”. Au avut neașteptat de mult succes. Un clip de pretinse dezvăluiri cu un actor care se dădea drept fost angajat CIA a strâns 20 milioane de vizualizări. Cu banii obținuți din vânzarea unor produse asociate, Peter și încă un prieten își permit să se întrețină fără să facă altceva. Acum, Peter a decis să devoaleze gluma, pentru a-i ajuta pe oameni să se ferească de alte teorii ale conspirației.

Citește mai mult:
open.ac.uk – How to spot a conspiracy theory when you see one
theconversation.com – How conspiracy theories in the US became more personal, more cruel and more mainstream after the Sandy Hook shootings

Pot provoca mesajele de ură din online violențe în viața reală?

De-a lungul timpului, statul Myanmar a fost afectat de numeroase conflicte în care au fost implicate minoritățile etnice. Recent, refugiații rohingya (minoritate etnică musulmană) au depus plângere comună împotriva Facebook, atrăgând atenția asupra efectelor negative și extrem de periculoase pe care mediul online îl poate avea asupra realităților zilnice. Concret, compania americană este acuzată că a permis propagarea mesajelor de ură împotriva grupului etnic, iar algoritmii săi au întreținut dezinformarea și ideologiile extremiste, provocând acțiuni violente în lumea reală. Sunt pretinse despăgubiri record de 150 miliarde de dolari. Peste 730.000 de musulmani rohingya au fugit în 2017 din Myanmar după o represiune militară foarte violentă. Anchetele derulate în ultimii ani au dovedit existența conținutului bazat pe ura împotriva musulmanilor. Există peste 1000 de exemple de materiale vizuale pe acest subiect care au circulat în mediul online din Myanmar în timpul violențelor împotriva minorității rohingya.
Facebook se apără făcând apel la Secțiunea 230 (lege a internetului din SUA), care prevede că platformele online nu sunt răspunzătoare pentru conținutul creat și distribuit de terți.

Citește mai mult:
bbc.com –  Rohingya sue Facebook for $150bn over Myanmar hate speech
theguardian.com – Facebook put profit before Rohingya lives. Now it must pay its dues

#MâlulToxic din #EcosistemulInformațional

„Cea mai mare nevoie a noastră astăzi este să transformăm acea ură și violență, mâlul toxic care se scurge prin ecosistemul nostru informațional, favorizat de companiile americane de internet care câștigă mai mulți bani răspândind ură și declanșând ce este mai rău în noi.” – declarația jurnalistei Maria Ressa, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Pace în 2021, ca recunoaştere a luptei pentru apărarea libertăţii de exprimare.

Mass media și Google luptă împotriva dezinformării din Franța

Agenția France-Presse (AFP) și Google France au lansat un program comun de combatere a dezinformării în perioada alegerilor prezidențiale din Franța, din 2022. Programul va oferi jurnaliștilor participanți o platformă de colaborare și posibilitatea de a participa la cursuri tematice de verificare  și monitorizare a știrilor.

Citește mai mult:
afp.com – AFP, Google team up to fact-check French polls

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.