Fact checking-ul săptămânii: Prezicerile și profețiile, materie primă pentru teoriile conspirației

De la începutul pandemiei, în spațiul public online sau offline, s-au răspândit diverse teorii ale conspirației despre pandemia de COVID-19, una dintre acestea subliniind că pandemia ar fi fost „prezisă” în lucrările unor astrologi, în romane SF, în versurile unor șlagăre sau în diverse scenarii de film. Putem regăsi, de exemplu, articole sau postări despre Nostradamus, care ar fi prezis, încă din secolul al XVI-lea, izbucnirea actualei pandemii de coronavirus. Fragmentul cel mai viralizat face referire la „răspândirea unei ciumei din Est într-o țară cu 7 dealuri pentru a distruge și a strica lumea”, sursa indicată fiind lucrarea „Profețiile”.

„Va exista un an jumătate-jumătate (2020) din care va apărea o regină (corona) care va veni de la est (China) și care va răspândi o ciumă (virus) în întunericul nopții, într-o țară cu 7 dealuri (Italia) și va transforma amurgul oamenilor în praf (moarte), pentru a distruge și a strica lumea. Va fi sfârșitul economiei mondiale așa cum o cunoașteți”.


Nostradamus, pe numele său adevărat Michel de Nostradame (1503 – 1566), a fost un astrolog și fizician francez, cunoscut, în special, pentru profețiile sale exprimate în versuri, grupate în catrene și regăsite în colecția „Les Propheties” (Profețiile) publicată în 1555. Potrivit lui Stephane Gerson, profesor de literatură și istorie franceză la Universitatea din New York, afirmația atribuită lui Nostradamus despre „anul geamăn în care își va face apariția o regină care va veni de la est și care va răspândi o ciumă” nu face parte din lucrarea ”Les Propheties” și nici din vreo altă lucrare a lui Nostradamus. Stephane Gerson amintește că, în secolul al XVI-lea, epidemiile de ciumă erau un eveniment frecvent, iar în colecția „Les Propheties”, Nostradamus a făcut cel puțin 35 de referiri la ciumă. De altfel, scrierile lui Nostradamus sunt considerate prea generale și obscure, încât cu imaginație și cu un considerabil efort de interpretare, profețiile sale pot fi legate de aproape orice eveniment important din istorie ulterior formulării lor.

Pandemia de COVID-19 a generat o uriașă stare de incertitudine și nevoie de orientare. Pe acest fond de incertitudine, au înflorit teoriile conspirației, a căror trăsătură fundamentală este că că oferă interpretări simple și ușor de înțeles ale unor evenimente complexe; teoriile conspirației speculează nevoile firești de claritate, orientare, certitudine, subliniind că „nimic nu este întâmplător”, că „totul se petrece potrivit unui plan”, că „totul se leagă”. Acest tip de interpretare simplistă și distorsionată a unor realități complexe se regăsește într-una dintre cele mai cele mai proeminente narațiuni conspiraționiste asociate actualei crize sanitare globale, cea potrivită căreia pandemia ar fi fost „prezisă” sau chiar „planificată” (ar fi, în fapt, o „plandemie”).

Conspirațiile reprezintă forme periculoase ale dezinformării; amplifică starea de fragilitate emoțională și nevoia firească de certitudini, declanșează emoții puternice, precum ura sau frica, dau naștere unor atitudini violente și discriminatorii la adresa unor persoane sau grupuri considerate „vinovate”, simultan cu îngroșarea percepției de „victimă persecutată”.

Este important să recunoaștem trăsăturile teoriilor conspiraționiste, să evităm, pe cât posibil, contactul cu ele și să le încetinim, astfel, răspândirea. În acest sens, vă propunem câteva sugestii practice:

  • dăm atenție elementelor ce pot indica un conținut conspiraționist (suspiciune generalizată față de orice sursă validată/ oficială de informații, referiri la comploturi/ planuri secrete, la un dușman secret, refuzul sistematic al ideii cu privire la caracterul aleatoriu al evenimentelor și insistența pe ideea opusă, a evenimentelor „bine puse la punct”, „planificate”, „prezise”);
  • reflectăm asupra emoțiilor sau atitudinilor declanșate de un anumit conținut (ură, frică, îndoială, victimizare).
  • verificăm veridicitatea „dovezilor” aduse în sprijinul teoriei conspirației (putem verifica site-urile oficiale ale instituțiilor invocate, arhivele cu discursuri sau opere ale personalităților menționate, investigațiile realizate de organizațiile de fact-checking);
  • verificăm sursa de proveniență a unei informații, pentru a ne face o opinie cu privire la linia editorială/ istoricul de publicare/ profilul autorului.

Citește mai mult:

snopes.com – Did Nostradamus Predict the COVID-19 Pandemic?

reuters.com – False claim: Nostradamus predicted the coronavirus outbreak

conversation.com – Coronavirus, ‘Plandemic’ and the Seven Traits of Conspiratorial Thinking

Un comentariu la “Fact checking-ul săptămânii: Prezicerile și profețiile, materie primă pentru teoriile conspirației

  1. Pingback: Newsletterul ANTI-FAKE: Ediția 37 (29 martie - 5 aprilie) | antifake.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *