Mobilizarea trupelor și echipamentelor rusești la granița de Est cu Ucraina a generat răspândirea a numeroase informații înșelătoare, alarmiste sau conspiraționiste cu privire la tensiunile dintre Rusia, Ucraina, respectiv poziția României într-un posibil conflict. Asemenea informații, care apar periodic pe unele website-uri, în grupuri sau pagini de Facebook, amplifică narațiuni de genul „România – colonie a Occidentului”, „România, condusă de străini”, „România, stat sărăcit de marile puteri occidentale”, „NATO și UE iau decizii în locul României și dețin controlul total”, fiind frecvent însoțite și de comentarii de genul „Rusia va zdrobi bazele americane din România”. Acțiuni precum cele de înzestrare a armatei sunt prezentate în termeni extremi („trădare națională”, „sclavi/ sclaveți/slugi”, „obediență penibilă”), peiorativi („talcioc”, „second hand”, „samsari”), sau prin intermediul unor false echivalențe („câte spitale sau școli s-ar fi construit”).
Aceste forme de conținut țintesc subiecte sensibile, pot amplifica anumite clivaje sau surse de nemulțumire existente într-o societate, încercând să exacerbeze raportări emoționale și să instrumentalizeze subiectele cu potențial de controversă din spațiul public.
La Summit-ul NATO de la Varșovia, în iulie 2016, şefii de stat şi de guvern aliaţi au reiterat că „Alianța nu intenționează să inițieze o confruntare cu Rusia și nici nu prezintă o amenințare pentru Rusia, însă nu poate compromite respectarea principiilor de a asigura libertatea şi securitatea statelor membre din Europa și America de Nord.” Astfel, țările aliate NATO „au reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a partenerilor estici, adoptând măsuri concrete de susținere pentru consolidarea capacităţii de apărare a acestora, într-un context de securitate din ce în ce mai complex.”
Pentru a evita expunerea la astfel de conținuturi și amplificarea lor, sugerăm câțiva pași pe care îi putem parcurge:
- să dăm atenție elementelor ce pot indica o narațiune sau o încadrare înșelătoare a evenimentelor politice naționale sau internaționale complexe (prezentarea părtinitoare, incompletă sau deformată a informațiilor, apelul la emoții puternice, simplificarea realității, reducerea ei la câteva cadraje simple);
- să apelăm periodic la investigațiile realizate de organizații specializate de fact-checking pentru a fi la curent cu diversele tactici și forme de conținut înșelător din spațiul online;
- să verificăm întregul site/ profil/ grup de social media unde apare o anumită informație, pentru a ne face o opinie cu privire la linia editorială/ istoricul de publicare;
- să verificăm profilul și istoricul editorial al jurnalistului/ comentatatorului, pentru a ne asigura că este vorb despre persoane reale, ale căror existență și parcurs profesional sunt reale și pot fi probate;
- să reflectăm asupra emoțiilor pe care un anumit conținut problematic dorește să le inducă (panică, frică, polarizare, respingere, incertitudine).
Citește mai mult:
EuvsDisinfo.eu – Disinfo: The location of the NATO military base in Romania aims to discourage Russia
EuvsDisinfo.eu – Disinfo: The US needs NATO to keep the Europeans under their tight control
nato.int – Warsaw Summit Communiqué
mae.ro – NATO – Informaţii generale