Context
Pe Facebook, în România, circulă imagini care asociază Halloween cu satanismul sau cu o sărbătoare păgână. De exemplu, într-o postare se sugerează că denumirea „Halloween” ar proveni din expresia „Hell will win”, adică „iadul va învinge”, deși această interpretare nu este susținută de istoria reală a cuvântului „Halloween”. De asemenea, pentru a lega Halloween de satanism, imaginea menționează pe Anton Lavey, fondatorul Bisericii Sataniste, sugerând că el se bucura că părinții își lasă copiii să sărbătorească Halloween.
O altă postare pe rețelele sociale afișează o imagine cu un dovleac cu un semn de interzis peste el și textul „Sunt român și NU sărbătoresc Halloween. Este o sărbătoare păgână”. Aceasta pare să exprime o opinie conform căreia Halloween-ul nu ar trebui sărbătorit de români, deoarece este considerat o sărbătoare străină sau păgână.
Ambele imagini par să reflecte o perspectivă negativă asupra Halloween-ului, posibil din motive religioase sau naționaliste. Este Halloween o sărbătoare păgână și satanistă?
Halloween își are originile din festivalul celtic Samhain, marcând trecerea către anul nou celtic și perioada rece, când lumea fizică și cea spirituală se intersectau, oferind spiritelor posibilitatea de a reveni pe pământ. Tradițiile Samhain au evoluat, fuzionând cu sărbătorile creștine All Saints’ Day și All Souls’ Day, devenind Allhallowtide, o perioadă de comemorare a morților. Termenul „Halloween”, derivat din „All Hallows’ Eve”, nu are legături cu satanismul, chiar dacă originile sale sunt păgâne. De-a lungul timpului, Halloween-ul s-a încorporat în calendarul creștin și cultural.
În România, deși unii văd Halloween-ul ca străin de cultura locală, există similitudini cu tradițiile românești de mascați din perioada sărbătorilor de iarnă. În ambele tradiții, costumele și măștile sunt folosite pentru a reprezenta și, uneori, pentru a alunga spiritele sau entitățile supranaturale. În timpul Halloween-ului, costumele pot fi purtate pentru a alunga spiritele rele, o tradiție care își are rădăcinile în festivalul celtic Samhain. În tradițiile românești, măștile și costumele sunt adesea purtate în timpul sărbătorilor de iarnă pentru a alunga spiritele rele și a purifica comunitatea. De asemenea, costumele și măștile din ambele tradiții oferă un mijloc de expresie artistică și creativitate pentru că permit oamenilor să-și exploreze și să-și exprime latura artistică prin crearea și purtarea de costume și măști elaborate. Ambele tradiții explorează teme universale precum viața, moartea, renașterea și relația dintre lumea fizică și cea spirituală sau supranaturală, iar tinerii pot învăța despre cultura, istoria și valorile comunității lor și este, de asemenea, o ocazie de a transmite tradiții și cunoștințe de la o generație la alta. Nu în ultimul rând, ambele au ritualuri și simboluri asociate care au scopul de a marca tranziții sezoniere, a comemora anumite evenimente sau a reflecta asupra aspectelor mai profunde ale existenței umane.
Narațiuni alimentate de astfel de conținuturi false/ înșelătoare:
„Influențele străine sunt dăunătoare și ne pun în pericol tradițiile și valorile românești”;
„Elitele globaliste au o agendă ascunsă pentru a pune în practică Marea Resetare”;
Evaluarea Antifake:
Halloween-ul, având rădăcinile în festivalul antic celtic Samhain, a evoluat de-a lungul timpului, integrându-se și în tradițiile creștine sub forma Allhallowtide, o perioadă dedicată comemorării morților. Interpretarea eronată că Halloween-ul ar fi o sărbătoare satanistă sau că intenționează să suprime valorile și tradițiile românești este alimentată adesea de informații greșite și poate contribui la narațiuni xenofobe sau anti-globalizare. În realitate, Halloween-ul și tradițiile românești legate de măști și costume în timpul Crăciunului și Anului Nou au elemente comune, reflectând teme universale legate de comemorarea morților și celebrarea tranzițiilor sezoniere. Diversitatea culturală și schimbul tradițional pot contribui la îmbogățirea înțelegerii și aprecierii reciproce între culturi diferite, în loc să servească drept motive de diviziune sau conflict.
Pe de altă parte, promovarea unor astfel de narațiuni false legate de Halloween pot contribui la crearea unei atmosfere de neîncredere, resentiment sau ostilitate față de elemente străine sau față de procesul de globalizare în sine, și pot fi utilizate pentru a mobiliza suport pentru politici mai izolaționiste sau naționaliste.
Disclaimer!
Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau pur și simplu false, nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.
Sursele noastre de fact-checking:
britannica.com: Halloween
Dialogica – revista de studii culturale și literatură: Colindatul cu măşti antropomorfe în ceată bărbătească