Newsletterul ANTI-FAKE: Virtualizarea culegerii de informații

Conținutul viral de pe Facebook generează dezordine informațională

Integrity Institute, o comunitate de profesioniști care militează pentru un internet mai curat, a analizat conținutul cel mai popular pe Facebook și a descoperit că acesta încalcă într-o mare proporție criteriile de calitate. Începând cu al doilea trimestru al anului 2021, Facebook a început să publice un raport privind conținutul cel mai vizionat pe platformă, folosind deocamdată doar date pentru SUA. Sunt listate cele mai vizualizate 20 de domenii de internet, pagini de Facebook, linkuri individuale și postări individuale.

Integrity Institute a analizat acest conținut conform criteriilor de evaluare a postărilor social media, și anume: „Cine a realizat conținutul? Cum a fost produs conținutul respectiv? Cum este acest conținut distribuit? Este conținutul dăunător sau manipulator?”.

Analiza Integrity Institute confirmă că numai 20% din conținutul cel mai viralizat trece testul credibilității, respectând toate criteriile menționate mai sus. Care sunt problemele identificate în cazul restului de 80%?

De exemplu, numărul de linkuri și postări din top provenite de pe conturi anonime a crescut de la 5% în trimestrul 2 din 2021, la 45% în trimestrul 4 al aceluiași an. În top este prevalent conținutul reciclat (glume, meme, subiecte virale pe alte platforme). Conținuturile care se viralizează cel mai mult sunt reciclate: postări repetate, identice, nesolicitate concentrate într-o rețea de grupuri și pagini de Facebook. În plus, 10% din conținutul de top în trimestrul 4 din 2021 încalcă regulamentul platformei.

Citește mai mult:
transparency.fb.com – Widely Viewed Content Report – Q4 2021 report


Virtualizarea culegerii de informații

Războiul din Ucraina reprezintă un punct de cotitură în domeniul diplomației publice, al comunicării strategice și al combaterii dezinformării, consemnând inovații mai degrabă latente sau fragmentate în respectivele domenii. Aceste inovații își fac simțită prezența și în domeniul de intelligence, iar fenomene precum spytainmentAI spieswarfluencers încep să capteze atenția publică.

În acest context, Amy Zegart, autoarea cărții Spies, Lies, and Algorithms: The History and Future of American Intelligence (Princeton University Press, February 2022) evidențiază o schimbare de trend: dacă în timpul Războiului Rece, la originea inovațiilor din domeniul tehnologic precum internetul sau GPS-ul s-au aflat, preponderent, inițiative guvernamentale, acum asistăm la tendința inversă, în care aceste inovații provin din zona companiilor private, în timp ce sectorul guvernamental de abia reușește să țină pasul cu noile evoluții. „NSA [National Security Agency] are mult mai puține date despre mine decât, să zicem, Google. Google știe unde merg la cumpărături, ce îmi place să cumpăr, cum îmi petrec timpul liber pe Internet, ce site-uri vizitez, de unde îmi iau informațiile. Acestea sunt informații pe care guvernul SUA nu le are, iar Google poate folosi aceste date – le poate comercializa sau folosi – în modalități pe care e posibil să nu le înțeleg sau să le cunosc. Companiile private dețin mult mai multe informații decât guvernul despre activitatea de zi-cu-zi a cetățenilor”.

Potrivit lui Amy Zegart, virtualizarea societății, precum și creșterea astronomică a cantității de date generate în mediul virtual creează noi seturi de provocări, inclusiv pentru agențiile de intelligence: mai multe amenințări, în special cele care își au originea în mediul digital; viteză mai mare (ceea ce presupune scurtarea timpului alocat luării deciziilor); mai multe date (ceea ce pune accentul pe capacitatea de organizare a datelor, inclusiv prin apelul la Inteligența Artificială și la machine learning); mai mulți consumatori (în sensul că informațiile încep să fie relevante nu doar pentru sectorul guvernamental, ci și în exteriorul acestuia, un exemplu fiind deținătorii platformelor tehnologice, care au nevoie de informații pentru a gestiona interferența externă în alegeri și manipularea conversațiilor pe respectivele platforme); mai mulți competitori, din zona actorilor individuali sau comerciali (exemplul este cel al „detectivilor nucleari”, persoane obișnuite care urmăresc indicii ale unor posibile amenințări nucleare prin analiza imaginilor captate de sateliți comerciali).


Citește fact-checking-ul complet aici!


Scopul dezinformării este să creeze confuzie

În multe situații, dezinformarea și conținutul înșelător au capacitatea de a ne influența atitudinile. Cu toate acestea, scopul principal este nu atât să ne convingă, cât să sporească neîncrederea și să producă multă confuzie. Incapacitatea de a distinge între adevărat și fals, între sursele de încredere și cele înșelătoare blochează capacitatea de a lua decizii și de a acționa.

Strategia răspândirii confuziei, aplicată cu succes în războiul din Ucraina, a fost folosită și în alte situații. De exemplu, în deceniile precedente, industria tutunului a sădit îndoiala cu privire la adevărul științific despre efectele nocive ale fumatului, împiedicând oamenii să acționeze și să renunțe la fumat. Narațiunile înșelătoare cu privire la schimbările climatice încearcă să inducă ideea că oamenii de știință nu cad de acord privind cauzele, natura și gravitatea acestor transformări ale climei. Iar în cel mai recent exemplu, dezinformarea cu privire la războiul din Ucraina este menită să copleșească posibilitățile noastre de gândire critică și să relativizeze responsabilitatea privind actele de agresiune.

Citește mai mult:
healthline.com – How to Beat ‘Analysis Paralysis’ and Make All the Decisions
gandul.ro – Dezordinea informațională – o criză care le exacerbează pe toate celelalte



Google se supune regulilor din Rusia

Deși a luat măsuri pentru reducerea operațiunilor pe piața din Rusia, Google găsește o cale de mijloc și respectă și regulile impuse de autoritățile ruse, respectiv de a nu folosi cuvântul „război” cu privire la conflictul din Ucraina. Se recomandă folosirea unor expresii precum „operațiune militară specială” sau „circumstanțe extraordinare”. Regula este impusă de Google doar pentru activitățile din Rusia, neaplicându-se pentru alte piețe. Purtătorul de cuvânt al companiei a declarat că, deși a întrerupt majoritatea activităților comerciale de pe teritoriul rus, inclusiv rularea reclamelor, Google nu își poate opri complet activitatea, mai ales din considerente ce țin de siguranța angajaților locali.

Citește mai multe aici:
antifake.ro – Războiul se duce și în mediul online


Conținutul #spam, #anonim și #plagiat – cel mai popular

„Conținutul cel mai popular este fie de tip spam, fie copiat, fie amplificat de conturi anonime. Acest lucru arată clar că, în proiectarea arhitecturii și a sistemelor de ierarhizare a conținutului, Facebook nu ține cont nici de principiile elementare ale alfabetizării media, nici de propria sa politică privind standardele comunității. – concluziile raportului „Facebook’s Widely Viewed Content 2021-Q4” care evaluează conținutul de top publicat pe Facebook.


UE, vulnerabilă la atacurile cibernetice

Raportul recent al Curții de Conturi Europene arată că instituțiile UE nu sunt pregătite să facă față volumului tot mai mare de atacuri cibernetice. Instituțiile sunt „ținte atractive” pentru atacatori, reziliența cibernetică a acestora lăsând de dorit. De aceea, se impune adoptarea unor măsuri precum introducerea unui regulament obligatoriu la nivelul statelor UE, îmbunătățirea resurselor de răspuns în situații de urgență și consolidarea cooperării interinstituționale.

Citește mai mult:
euractiv.com – EU institutions not prepared for increase in cyberattacks

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.