Newsletterul ANTI-FAKE: Cronologia atacurilor cibernetice asupra Ucrainei

Capcanele pseudoștiinței

Comunitatea științifică internațională este o bună sursă de informații credibile, verificate. Se manifestă, însă, și un fenomen extrem de derutant: știința fake.  O caracteristică a pseudoștiinței este că nu respectă integritatea metodologiei de cercetare. De exemplu, cercetătorii implicați în astfel de practici falsifică datele, distorsionează rezultatele pentru a servi unei anumite concluzii, sau publică studii care nu trec testul evaluării în interiorul comunității științifice. Acest proces, care se numește peer review, este un test riguros al calității și replicabilității datelor de cercetare, desfășurat de obicei înaintea publicării acestora în lucrări și reviste științifice.

Există câteva exemple celebre de pseudoștiință, cum ar fi studiul doctorului Andrew Wakefield, care demonstra o legătură între vaccinuri și autism și a pus bazele mișcării anti-vacciniste așa cum o cunoaștem astăzi. Studiul a fost retras ulterior, deoarece s-a dovedit că era plin de erori intenționate, iar celelalte studii similare nu au putut identifica o legătură între vaccinare și autism. Un alt exemplu, despre care am mai scris, este pseudo-documentarul „Hold up”, care prezintă un amestec de informații înșelătoare, imprecise sau inexacte, tehnici de influențare, declarații și interviuri, amestecate cu unele date reale sau verificabile pentru a crea iluzia de veridicitate.

O altă tendință care se încadrează în zona științei fake se referă la „uzinele de publicații”. De exemplu, un site din Rusia promite doritorilor să îi adauge în mod fraudulos în lista de autori ai diverselor articole ce urmează a fi publicate. Costul acestui serviciu ilicit urcă până la 5000 de dolari. Cel puțin 400 de anunțuri de pe site corespund unor lucrări ce au apărut în zeci de publicații, unele sub egida unor edituri de vârf: Elsevier, Oxford University Press, Springer Nature, Taylor & Francis, Wolters Kluwer și Wiley-Blackwell.

Citește mai mult:
scientificamerican.com – Drawing the line between science and pseudo-science
antifake.ro – Informații pseudo-științifice asociate în mod eronat cu o universitate din Spania

Cronologia atacurilor cibernetice asupra Ucrainei

Seria atacurilor cibernetice marchează într-un fel nemaivăzut până acum istoria ultimului deceniu. Atacurile respective ilustrează tehnica de exploatare a vulnerabilităților noilor tehnologii, parte din așa-numitul playbook prin care se urmărește înlesnirea desfășurării forțelor armate și fragilizarea terenului de luptă (inclusiv fragilizarea opiniei publice).

Jurnaliștii specializați în domeniul tehnologiei au documentat astfel de atacuri petrecute în ultimii ani, ceea ce se poate constitui într-un adevărat manual despre natura războiului cibernetic și despre efectele sale asupra mediului informațional. Iată câteva puncte cheie ale acestei cronologii, împreună cu sursele din care cei interesați pot afla mai multe amănunte.

Citește mai multe:
cyberpeaceinstitute.org – Ukraine: Timeline Of Cyberattacks | CyberPeace Institute
wired.com – Watch A Timeline of Russian Cyberattacks on Ukraine
csoonline.com – Russia-linked cyberattacks on Ukraine: A timeline | CSO Online
msspalert.com – Russia Invades Ukraine: Kinetic Warfare and Cyberattack Timeline
news.sky.com – Cyber, war and Ukraine: What does recent history teach us to expect?

Citește mai multe aici.

Republica Moldova, în malaxorul dezinformării

Republica Moldova, una dintre țările care se confruntă cu cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la numărul de locuitori, este, după unele cercetări, ținta unor operațiuni de influențare. Scopul acestor acțiuni este stimularea animozității față de refugiați. Clipuri care înfățișează probleme izolate sau a căror autenticitate nu poate fi verificată sunt distribuite după un tipar  care sugerează un comportament coordonat pe Facebook și TikTok. Indiciile comportamentului neautentic coordonat în cazul de față includ: un număr neobișnuit de mare de distribuiri raportat la numărul de utilizatori ai platformelor digitale în Republica Moldova, utilizarea unor rețele de conturi neautentice pe Facebook și TikTok, distribuirea masivă în grupurile online, publicarea unor noi postări la intervale foarte mici de timp (la câteva minute).

Site-ul EUvsDisinfo a făcut o analiză a dezinformării care țintește Republica Moldova, precum și a măsurilor de combatere adoptate de către autorități. Conform Indexului Rezilienței pentru 2021, Republica Moldova este o regiune destul de vulnerabilă în fața dezinformării, în special la nivelul ecosistemului media, atât cel tradițional, cât și cel digital.

Citește mai mult
amo.cz – Disinformation Resilience Index in Central and Eastern Europe in 2021

Moderarea conținutului nu înseamnă cenzură

Un subiect intens discutat în raport cu activitatea din mediul online îl reprezintă moderarea conținutului, fie că este vorba despre eliminarea anumitor postări considerate inadecvate de către platforma pe care au fost postate, fie că sunt eliminate comentarii de către administratorii conturilor. Reprezintă moderarea conținutului un atac la principiul libertății de exprimare? Opinii avizate consideră nu doar că practicile de moderare nu pot fi asimilate cenzurii, dar că astfel de măsuri ajută libertatea de exprimare. Discuția este cu atât mai complexă cu cât, ceea ce pare dreptul la exprimarea opiniei pentru unii utilizatori îi poate leza pe ceilalți, iar administratorul platformei trebuie să fie preocupat de bunăstarea comunității în ansamblu. În plus, eliminarea comentariilor de tip spam aduce avantajul evidențierii opiniilor reale cu privire la subiectul pus în discuție; abia după eliminarea spamului putem oferi mai multă vizibilitate opiniilor reale și putem dispune de mai mult spațiu pentru dezbatere.

Citește mai mult:
techdirt.com – Why Moderating Content Actually Does More To Support The Principles Of Free Speech

#DigitalHyperdrive

„Pandemia de COVID-19 a propulsat semnificativ lumea digitală. Criza a accelerat adoptarea, cu 3-4 ani mai devreme, a unei game largi de tehnologii digitale. Între 2020 și 2023, companiile vor cheltui 6,8 trilioane dolari pentru transformarea digitală. În 2022, se estimează că 65% din PIB-ul mondial va fi generat de activități desfășurate în mediul digital.” – concluziile capitolului Digital Hyperdrive din cadrul raportului annual The Transatlantic Economy 2022.

Avertismentul ONU privind schimbările climatice

Cel mai recent raport al ONU privind schimbările climatice avertizează că actualele angajamente ale statelor lumii nu sunt suficiente pentru a opri încălzirea globală în limitele Acordului de la Paris. Guvernele ar trebui să asigure investiții în soluții bazate pe tehnologie pentru mai multă eficiență energetică și îmbunătățiri ale infrastructurii ca să încurajeze cetățenii să adopte soluții ecologice. Autorii raportului evidențiază că lumea va putea evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice cu condiția ca volumul emisiilor să înceapă să scadă din 2025.

Citește mai mult:
politico.eu – 5 takeaways from UN report on how world can still stop climate change

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.