Cât de vulnerabili sunt românii la dezinformare?
Cum putem aprecia vulnerabilitatea societății românești în fața fenomenului dezinformării? O cercetare a Asociației Eurocomunicare, împreună cu Aspen Institute România, investighează aceste aspecte. Datele au fost colectate printr-un sondaj reprezentativ aplicat în România, în decembrie 2021. Rezultatele conduc la identificarea unei „Matrici a Amenințărilor”, formată din trei componente: dezinformare, lipsa vocilor de tip expert și diseminare pe fondul neîncrederii.
1. Dezinformare. Dieta media a românilor îi expune cu ușurință la dezinformare. În ciuda faptului că au o încredere relativ scăzută în rețelele sociale, românii accesează Facebook zilnic pentru a se informa. Dependența excesivă de rețelele sociale crește permeabilitatea la surse și informații înșelătoare.
2. Lipsa vocilor de tip expert. Am explorat obiceiurile de verificare a informațiilor ale participanților la sondaj, pentru a evalua capacitatea acestora de a distinge între sursele credibile și cel înșelătoare. Observăm o tendință de a ignora vocile de tip expert: românii se bazează, în general, pe experiența personală și au o încredere mai mare în informațiile venite de la familie și prieteni, decât cele venite de la experți.
3. Diseminare pe fondul neîncrederii. Neîncrederea în instituțiile publice și sursele oficiale de informații poate avea efecte de amplificare a permeabilității unei persoane sau a societății la dezinformare. Pe fondul neîncrederii, o serie de teorii ale conspirației și de afirmații nefondate au luat amploare de la debutul pandemiei de COVID-19, reflectând perspective subiective asupra faptelor.
Soluțiile propuse vizează edificarea unui set de indicatori pentru cercetarea și măsurarea rezilienței, creșterea calității actului de guvernare pentru cultivarea încrederii și solidarității sociale și implementarea pe scară largă a educației pentru media.
Citește raportul integral aici.
Raportul a fost pregătit ca parte a proiectului „Tackling Disinformation Resilience in Romania: mapping the risks, and implementing innovative mitigation measures”(„Reziliența în fața dezinformării în România”), finanțat de Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat de Asociația Eurocomunicare, în parteneriat cu Aspen Institute Romania.
Revoluție europeană privind reglementarea platformelor digitale
Reprezentanții statelor membre UE au căzut de acord asupra Actul Legislativ privind Serviciile Digitale, cel mai avansat pachet de reglementări pentru mediul digital propus până acum în lume. Următoarele etape sunt doar o formalitate birocratică, iar prevederile vor intra în vigoare cel mai târziu la 1 ianuarie 2024. Actul legislativ instituie obligații juridice pentru toate serviciile digitale. Conform Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, practicile ilegale offline trebuie să devină ilegale și online, iar responsabilitatea pentru conținutul găzduit crește proporțional cu mărimea și importanța platformei.
Printre altele, utilizatorii vor putea contesta inclusiv în instanță deciziile de moderare luate de către platforme, iar publicitatea targetată pe criterii de rasă, etnie, orientare sexuală și religie, precum și targetarea minorilor, sunt interzise. În plus, platformele trebuie să ajusteze algoritmul folosit, pentru a face posibilă trecerea de la recomandări bazate pe profilul utilizatorului, la recomandări în ordine cronologică a postărilor. Astfel, utilizatorul capătă mai mult control asupra conținutului la care este expus. Nu în ultimul rând, platformele de mari dimensiuni sunt obligate să își adapteze strategiile de răspuns la risc, inclusiv în timpul unor momente de criză, cum este războiul din Ucraina, pentru a împiedica actorii rău-intenționați să le exploateze în scopuri dăunătoare.
Citește mai mult:
nytimes.com – Europe Is Making Social Media Better Without Curtailing Free Speech. The U.S. Should, Too
thestack.technology – The EU’s Digital Services Act — what you need to know
Vertiport – primul aeroport pentru mașini zburătoare
Mașinile zburătoare reprezintă următorul pas în evoluția tehnologică. Este o chestiune de timp până când acestea vor exista și vor funcționa, sunt de părere experții. În așteptarea acestui moment, a fost lansat primul Vertiport – aeroport pentru mașini zburătoare, taxiuri zburătoare și drone. Acesta a fost proiectat să deservească eVTOL-uri – dispozitive cu decolare și aterizare verticală electrică. Air-One, așa cum a fost numit Vertiportul, este localizat în Coventry, Maria Britanie, dar compania a dat detalii și despre solicitările venite pentru următoarele astfel de aeroporturi: Los Angeles, Australia, Coreea de Sud, Franța, Germania, Scandinavia și Asia de Sud-Est. Crearea infrastructurii pentru mașinile viitorului reprezintă „o nouă era a transportului” și ajută la deplasări cu emisii zero, fără trafic în interiorul orașelor și per total ajută oamenii să fie mai sănătoși, mai fericiți și mai conectați, declară Ricky Sandhu, fondatorul Urban-Air Port, compania care a devoltat Air One.
Citește mai mult:
euronews.com – World’s first ‘vertiport’ could be used for flying taxis in future
#DateFărăControl
UE lansează propriile rețele sociale
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) a anunțat că va iniția propria platformă, EU Voice, ca modalitate prin care instituțiile și agențiile europene vor interacționa cu cetățenii. AEPD a declarat că testează și o alternativă a platformei YouTube, EU Video. Potrivit autorităților europene, cele două platforme vor acorda prioritate confidențialității și protecției datelor utilizatorilor, nu vor folosi tehnici de targetare și nu vor conține reclame.
Citește mai mult:
gizmodo.com – Europe Starts Its Own Social Networks