Newsletterul ANTI-FAKE (10-17 mai 2021)

Guvernanța internetului: unde se diferențiază interesele UE și SUA?

Cine administrează Internetul? La originile sale, acesta a fost un spațiu aflat sub dominație americană, tributar regulilor și valorilor de piață specifice SUA. Treptat, aceste reguli au devenit insuficiente în raport cu fenomene precum: dezvoltarea economiei platformelor, consolidarea poziției de monopol a marilor giganți tehnologici, favorizarea modelului de afaceri bazat pe exploatarea datelor personale ș.a.m.d. Mai mult decât atât, Internetul a ieșit de sub supremația americană, în sensul că între 80% și 90% dintre utilizatori provin din afara SUA, iar aproximativ jumătate dintre companiile nou-create nu sunt americane. SUA, China și UE sunt implicate într-o cursă asiduă privind inovația în domeniu. De aceea, fiecare putere se consideră îndreptățită să-și fixeze propriile standarde privind guvernanța Internetului și tehnologiile digitale.

În acest context, Uniunea Europeană a devenit preocupată de asigurarea suveranității digitale, alimentată de două temeri principale: lipsa controlului politic asupra modului în care giganții tehnologici operează în spațiul european și acționează ca gatekeeperi ai informației, respectiv teama de a suporta consecințele rivalității dintre SUA și China. Deși, la nivel de intenție, urmează o agenda comună în domeniu, interesele celor două puteri nu se aliniază în întregime. Modelul american s-a bazat până acum pe o intervenție redusă a statului și o preferință pentru un Internet privatizat, condus de logica pieței.

Uniunea Europeană, în schimb, își propune să devină vârful de lance în stabilirea unor reglementări la nivel global, prin inițiative precum GDPR, Pachetul legislativ privind serviciile digitale sau Planul de acțiune pentru democrația europeană. Diferențele de viziune duc la fragmentarea Internetului, în sensul în care obligă companiile tehnologice americane să își ajusteze serviciile în funcție de legislația regională, care, în Europa, este formulată pe baza unor principii diferite. Situația este complicată deoarece interdependențele în domeniul digital obligă la protejarea caracterului global și interoperabil al Internetului, simultan cu reglementarea acestuia.

Citește mai mult:

springer.com – The Fight for Digital Sovereignty: What It Is, and Why It Matters, Especially for the EU

Informaţii înşelătoare despre pretinsa răspândire a infecţiei cu SARS-CoV-2 de către vaccinurile împotriva COVID-19

În ultima perioadă, mai multe articole și postări de pe rețelele sociale pretind că „vaccinurile ARN mesager produc proteine spike, cauzatoare de boală, pe care persoanele vaccinate le pot transmite celor cu care intră în contact”, iar „răspândirea se poate realiza prin expunerea la mediul înconjurător, inclusiv prin inhalare sau contact al pielii cu o persoană vaccinată”. Astfel de postări și articole preiau și amplifică un articol al organizației americane America’s Frontline Doctors. Potrivit HealthGuard, America’s Frontline Doctors a promovat în mod repetat conținut fals sau conspiraționist pe teme de sănătate, articolele publicate având un grad scăzut de acuratețe și încalcând sever standardele jurnalistice.

Citește fact-checking-ul integral aici.

Și Instagram greșește câteodată: cazul moscheii Al-Aqsa

Un raport al Buzzfeed News arată că Instagram a înlăturat postările și a restricționat hashtag-urile legate de moscheea Al-Aqsa, unul dintre cele mai importante lăcașe de cult ale Islamului, după ce sistemul de moderare a conținutului de pe platformă ar fi asociat, în mod greșit, denumirea moscheii cu numele unei organizații teroriste. Această eroare, raportată chiar de un angajat al companiei și pusă pe seama sistemului de moderare a conținutului, nu este singulară. Acuzația că Facebook cenzurează postările despre moscheea Al-Aqsa are loc într-o perioadă în care Orientul Mijlociu este zguduit de violenţe. Conflictele au izbucnit la mijlocul lunii aprilie, odată cu începerea Ramadanului, timp în care 53 de palestinieni și-au pierdut viața și peste 300 de persoane au fost rănite. Pe măsură ce tensiunile au escaladat, tot mai mulți oameni au folosit Instagram și Facebook pentru a disemina informații de la fața locului – de la evacuările forțate ale palestinienilor din cartierul Sheikh Jarrah din Ierusalimul de Est până la violențele de la Al-Aqsa – iar multe dintre postările lor au fost restricționate. În acest context, Facebook a asigurat utilizatorii că acestea sunt doar erori tehnice, care nu ar fi trebuit să se întâmple. Totuși, unii angajați ai companiei consideră că astfel de erori sunt inacceptabile.

Vezi mai mult:

businessinsider.comInstagram reportedly removed posts about a holy Islamic mosque after the company associated #alAqsa with a terrorist organization amid Palestinian-Israeli violence

msn.comFacebook, Instagram apologize for restricting posts about Al Aqsa Mosque raid

 

Presiunea grupului și conformismul pe rețelele sociale

Adeseori se întâmplă ca oamenii să își schimbe opiniile sau comportamentele pentru a fi în consonanţă cu cele ale grupurilor de care aparțin. Această tendință de a ne conforma grupului se produce, în mod natural, din mai multe motive: fie ne dorim să fim plăcuți și acceptați de către grup, fie credem că grupul este, în general, mai bine informat și are întotdeauna dreptate. Unele dintre cele mai cunoscute experimente care analizează conformismul de grup sunt cele realizate de Solomon Ash, care au arătat că 75% dintre participanți s-au conformat opiniei grupului, deşi inițial avuseseră o altă opinie și știau că percepția împărtășită la nivel de grup nu este cea corectă. Un studiu recent reliefează că, atunci când trebuie să evalueze credibilitatea unei știri pe rețelele sociale, oamenii țin cont de comentariile celorlalți cititori, adaptându-și propria opinie astfel încât aceasta să fie în acord cu cea a majorității. Mai mult, oamenii care se conformează mai ușor au tendinţa şi de a acționa, în sensul de a raporta articolele percepute drept false sau de a comenta și de a da share celor percepute drept reale. Un alt studiu arată că expunerea utilizatorilor la comentarii care demontează informațiile înșelătoare este asociată cu un nivel mai redus de engagement (manifestat prin disponibilitatea de a comenta pozitiv și de a da share) decât expunerea la comentarii care susțin conținutul înșelător. Aceste rezultate confirmă, printre altele, că presiunea grupului și conformismul au un rol esențial în limitarea răspândirii conținutului înșelător pe platformele digitale.

 

Vulnerabilitatea conductelor petroliere față de atacurile cibernetice

Una dintre cele mai importante conducte petroliere din SUA a fost recent ținta unui atac cibernetic. Conducta Colonial, responsabilă de aproape jumătate din aprovizionarea cu combustibil a coastei de est a SUA, a suferit un atac de tip ramsomware. Din motive de siguranță, operatorii conductei au fost nevoiți să închidă alimentarea de care depind diverse mijloace de transport, inclusiv militare. Nu există nici un motiv pentru a crede că astfel de atacuri s-ar limita la SUA. Ca urmare, UE se află într-o stare de alertă, mai ales în contextul atacurilor cibernetice din 2017 care au provocat companiilor europene pierderi de 10 miliarde de dolari. Avantajul este că UE depinde mai puțin de conducte, având un sistem de transport petrolier mai descentralizat, bazat pe transport feroviar și auto. Pericolul persistă însă, iar Uniunea a abordat problema prin două directive. Prima obligă statele membre să mențină o rezervă de energie, directivă pe care România, Bulgaria și Cehia nu au reușit să o respecte în trecut. Cea de-a doua vizează securitatea cibernetică în ansamblu. Fiind un subiect ce evoluează rapid, ne putem aștepta la înăsprirea măsurilor și regulilor ce trebuie respectate de companiile din domeniul energetic, un domeniu de importanță strategică.

Citește mai mult:

Digital-strategy.ec.europa.eu – NIS Directive

Ec.europa.eu – Commission refers Romania to Court for failing to fully comply with the Oil Stocks Directive

psmag.comFake news works because we yearn to conform

medium.com“The Misinformation Age” Bias, Conformity, and False Belief

scientificamericam.comInformation Overload Helps Fake News Spread, and Social Media Knows It

 

România – printre statele cu cele mai mici venituri provenite din impozitare

Față de celelalte state europene, România se află la coada clasamentului în materie de venituri provenite din impozite și contribuții sociale. În 2019, procentul de venituri totale din impozitare a fost de 26% din PIB, ca urmare a nivelurilor mici de taxare (comparativ cu media europeană) și a capacității scăzute de colectare a taxelor. Cele mai mari venituri au fost înregistrate din impozitarea muncii și a consumului, 12%, respectiv 10% din PIB, în timp ce taxele provenite din impozitarea capitalului sunt de aproximativ 4% din PIB. România are cel mai mare deficit de colectare a TVA-ului din UE, procentul de 34% estimat anual de Comisia Europeană nefiind încasat. Procentele de impozitare ale României sunt printre cele mai mici din UE, cea mai mare parte din companii fiind înregistrate ca microîntreprinderi, care plătesc impozit pe cifra de afaceri, nu pe profit; impozitul pe dividende este stabilit la 5%, iar cel pe succesiune la 1% din valoarea transferată.

Românii doresc să schimbe locul de muncă după încheierea pandemiei

Conform unui sondaj eJobs România, există un procent mare de români care doresc să își schimbe locul de muncă după terminarea pandemiei (45% dintre respondenți). Printre categoriile profesionale despre care se crede că își vor găsi foarte ușor un job se numără angajații din domeniul IT și muncitorii calificați. Astfel, cei mai mulți români doresc să-și dezvolte competențele tehnice și abilitățile soft. Printre cele mai importante competențe tehnice amintite de respondenți sunt: abilitățile specifice meseriei (36%), fluența într-o limbă străină (32,3%) și cursurile de calificare (22%), iar în cazul abilităților soft: puterea de negociere (31,4%) și rezolvarea complexă a problemelor (24,8%). Principalul motiv pentru care o persoană ar alege să-și schimbe locul de muncă rămâne posibilitatea dobândirii unui salariu mai mare. Doar 17% dintre respondenți au declarat că și-ar schimba angajatorul pentru oportunități mai bune de creștere, iar 6,1% susțin că ar renunța la job dacă ar avea posibilitatea de a părăsi țara.

Citește mai mult

https://cariera.ejobs.ro/la-inceput-de-cariera-joburi/

Germania interzice colectarea datelor de la utilizatorii WhatsApp

Comisarul pentru Libertatea Informaţiilor şi Protecţia Datelor din Hamburg, Johannes Caspar, a emis un ordin prin care interzice Facebook să colecteze datele utilizatorilor WhatsApp din Germania. Interdicția va fi valabilă trei luni și vine în urma deciziei WhatsApp de a-şi actualiza politica de utilizare a datelor. Potrivit autorităților germane, actualizarea este ilegală și oferă companiei numeroase posibilități de a partaja datele utilizatorilor cu Facebook. Johannes Caspar consideră că măsura ar putea fi aplicată la nivelul tuturor statelor UE, pentru a evita micro-targetarea utilizatorilor și manipularea deciziilor în cadrul campaniilor electorale.

 Citește mai mult:

techcrunch.com – India asks court to block WhatsApp’s policy update, says new change violates laws

wired.com – WhatsApp’s New Privacy Policy Just Kicked In. Here’s What You Need to Know

Uber – taxe neplătite de miliarde de dolari

Uber, compania multinațională americană de servicii de ride-sharing, a folosit o schemă complexă bazată pe o rețea de 50 de companii fictive olandeze pentru a evita plata taxelor. Pentru anul 2019, Uber a declarat pierderi în valoare de 4,5 miliarde de dolari la nivel global, deși în realitate a înregistrat un venit de 5,8 milioane de dolari. De asemenea, compania a transferat drepturile de proprietate intelectuală către una dintre subsidiarele sale din Singapore, deținută de o companie fictivă din Olanda. Manevra i-a permis să evite anual taxe în valoare de peste un miliard de dolari. Datele recente mai arată că Uber nu a plătit taxe în valoare de 30 de milioane de dolari în Australia și a plătit mai puțin de o treime din taxele datorate guvernului indian.

Citește mai mult:

fortune.com – How Uber plays the tax shell game

medium.com – How Uber, Google, Facebook and Other Tech Giants Avoid Paying Billions in Tax?

#WeaponizingNewTechnologies

„Ameninţările în creștere la adresa securităţii și societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.”Declaraţia comună a șefilor de stat la Summitul B9 (București, 10 mai 2021)

Întâlnirea președinților Joe Biden și Vladimir Putin

Președintele american Joe Biden a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu Președintele Vladimir Putin în luna iunie, în timpul vizitei în Europa. Liderul american va participa la summit­-ul G7 și la cel NATO în perioada 11-14 iunie.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.