Newsletterul ANTI-FAKE (1 – 8 februarie 2021)

Grupurile de Facebook din SUA, scăpate de sub control?

În lumina evenimentelor de la Capitoliu, au apărut dovezi că directorii Facebook erau la curent cu incitările la ură și violență care se multiplicau exploziv pe grupurile de Facebook din SUA, dar au amânat acțiunile decisive pentru a limita daunele. Cercetările interne ale companiei au arătat că 70% dintre cele mai influente grupuri de Facebook organizate sub pretextul acțiunii civice și politice erau înțesate până la refuz de dezinformare și incitare la violență, în timp ce algoritmii continuau să le recomande potențialilor noi membri. Ca răspuns, Facebook a luat o serie de măsuri temporare de închidere sau limitare a influenței acestor grupuri, cu efecte modeste. Mișcarea Stop the Steal, concretizată în asaltul asupra Capitoliului, dovedește că activitatea extremistă a continuat cu succes. Grupul asociat mișcării a crescut cu 361.000 de membri în 24 de ore, în absența oricărui ajutor din partea instrumentelor Facebook.

Cum s-a ajuns aici? În 2019, Facebook a schimbat radical strategia de dezvoltare, mutând accentul de la interacțiunea individuală dintre membri, concretizată prin funcția NewsFeed, la agregarea acestora în comunități virtuale cu opinii, interese și viziuni comune, prin funcția Groups. Această schimbare s-a tradus în reconfigurarea algoritmilor pentru a favoriza afișarea conținutului din grupurile în care este înscris utilizatorul și pentru a-i recomanda acestuia noi grupuri de interes. Practica a dovedit, din nefericire, că această funcție favorizează constituirea de echo chambers și articularea pe scară largă a discursului extremist. Echo chambers  sunt comunități online puternic partizane, care refuză să accepte punctele de vedere sau dovezile contrare curentului dominant de opinie din respectivul grup. Acestea pot acționa drept catalizatori pentru polarizarea extremă a opiniei și radicalizare.

Sub diverse presiuni, inclusiv din partea mass media tradiționale, Facebook promite să adopte noi măsuri care să limiteze fenomenele negative de la nivelul grupurilor. În primul rând, va renunța pe termen nelimitat la recomandările grupurilor constituite pe teme politice și de sănătate și va elimina anumite instrumente care le permiteau administratorilor grupurilor să le dezvolte foarte rapid. Cu toate acestea, practica recalibrării „din mers”, adoptată încă din 2016, și-a arătat până acum ineficiența, în absența unui cadru legislativ de coreglementare.

Citește mai mult:
theconversation.com – Facebook is tilting the political playing field more than ever, and it’s no accident

Identitățile false și dezinformarea digitală

„Furturile” de identitate au devenit un fenomen relativ frecvent în ultimii ani. Pe măsură ce platformele digitale au început să dezvolte noi metode și tehnici de a detecta conturile false, cei care le creează au găsit modalități inovatoare de adaptare. Aceștia au început să folosească tot mai des identități ale unor persoane reale, cu expertiză într-un domeniu anume – de exemplu, jurnaliști, profesori sau chiar cercetători – pentru a oferi credibilitate conținutului pe care îl pun în mișcare și pentru a amâna sau chiar evita să fie detectați. Impactul viralizării unui conținut de acest tip este greu de măsurat, însă efectele unor astfel de practici asupra reputației persoanei căreia i-a fost folosită identitatea în scopul dezinformării sunt evidente. Un alt lucru sigur este acela că utilizarea unei identități false pentru a răspândi mesaje înșelătoare reprezintă o problemă ce ar trebui tratată cu seriozitate în contextul, mai larg, al luptei împotriva acelor forme emergente de dezinformare digitală care se bazează pe tehnologia „deepfake”.

Citește mai mult:
rcmediafreedom.eu – Online harassment of journalists: the trolls attack
miteksystems.com – Friend or fraud? What is a deepfake and how does it impact fraud?

„Hold-Up” – documentar cu un conținut problematic despre pandemie

Încă de la debutul său, în noiembrie 2020, „documentarul” francez Hold-up, retour sur un chaos a adunat zeci de mii de vizualizări în mediul online, inclusiv din România, și a devenit rapid o platformă de amplificare a curentului negaționist cu privire la pandemia de COVID-19. În cadrul filmului, sunt tratate zeci de subiecte de natură conspiraționistă despre testele RT-PCR, purtarea măștii de protecție, măsurile de limitare a răspândirii virusului sau gravitatea SARS-CoV-2. Documentarul prezintă un amestec de informații înșelătoare, imprecise sau inexacte, tehnici de influențare, declarații și interviuri, amestecate cu unele date reale sau verificabile pentru a crea iluzia de veridicitate.

Citește articolul complet aici.

Infracționalitatea pe internet – în creștere

Nu doar activitatea economică a migrat către mediul online din cauza pandemiei, ci și criminalitatea. În 2020, valoarea furturilor de tip ransomware a crescut de cel puțin trei ori, la peste 350 de milioane de dolari. Suma, care reprezintă doar 7% din criminalitatea legată de crypto-monede, a revenit însă doar câtorva culpabili. Victimele, pe de altă parte, sunt numeroase – preponderent companii, universități, spitale și alte instituții publice. Totuși, atenția infractorilor poate fi îndreptată către oricine, rezultând în criptarea datelor personale până la plată. Cu atât mai relevant este pericolul, considerând dependența lumii de activitățile online, acutizată de pandemie. Autoritățile dețin instrumente care le permit să identifice autorii infracțiunilor online, arată raportul Chainanalysis.

Citește mai mult:
mediastandard.ro – Ransomware, hoțul de fișiere. Ce este acest atac și cum poate fi prevenit
heimdalsecurity.com – This Year in Ransomware Payouts (2020 Edition)