Citește întregul fact checking aici.
Creștere record a nivelurilor de CO2 în atmosferă
Creștere fără precedent a CO2
Recent, cercetătorii au observat cea mai mare creștere anuală a nivelului de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. În martie, concentrația globală medie de CO2 a fost cu 4,7 părți pe milion mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este cea mai mare creștere înregistrată într-un singur an.
Creșterea a fost cauzată de evenimentul climatic El Niño și de emisiile continue de gaze de la arderea combustibililor fosili și defrișări. Ralph Keeling, directorul Programului de CO2 de la Scripps Institution of Oceanography, a subliniat că nu doar concentrațiile de CO2 sunt în creștere, ci și ritmul acestei creșteri.
Figura 1. Grafic realizat de către Guardian pe baza informațiilor oferite de Dr. Xin Lan, NOAA/GML and Dr. Ralph Keeling, Scripps Institution of Oceanography
Impactul asupra climei la nivel global
Măsurătorile efectuate la stația de pe vulcanul Mauna Loa din Hawaii arată că nivelul de CO2 a ajuns la aproximativ 426 părți pe milion, cel mai ridicat din ultimele milioane de ani. Înainte de revoluția industrială, nivelurile de CO2 erau stabile, la aproximativ 280 părți pe milion.
Această creștere rapidă a CO2 amenință cu schimbări climatice grave, cum ar fi valuri de căldură extreme, inundații, secete și incendii. De exemplu, seceta fără precedent din regiunea Amazoniană din 2023 a fost cauzată în principal de schimbările climatice, afectând grav pădurea tropicală, crucială pentru stocarea carbonului.
Prăpastia dintre știință și politici
Cu toate acestea, există o prăpastie semnificativă între avertismentele comunității științifice și acțiunile guvernelor. Deși cercetătorii subliniază urgența reducerii emisiilor, politicile guvernamentale nu reușesc să abordeze adecvat criza climatică. De exemplu, anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat, demonstrând această discrepanță.
Revoluția energiei curate
În ciuda acestor provocări, există speranță având în vedere că revoluția energiei curate progresează rapid. Energia solară și eoliană au devenit cele mai ieftine surse de energie, cu investiții masive în tehnologii verzi. Se estimează că acestea vor depăși cărbunele ca sursă principală de energie electrică până în 2025, reflectând o schimbare revoluționară în sectorul energetic.
Citește mai mult:
The Guardian: Record-breaking increase in CO2 levels in world’s atmosphere | Greenhouse gas emissions |
Tehnologia super-eficientă care transformă energia solară
Ce reprezintă panourile solare super-eficiente?
Panourile solare sunt printre cele mai importante instrumente pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, iar o tehnologie de ultimă generație ar putea ajuta energia solară să devină mai eficientă și mai ieftină. În prezent, majoritatea panourilor solare folosesc siliciu pentru a absorbi lumina soarelui și a o transforma în energie electrică. Cercetătorii au observat că și alte materiale sau substanțe, cum ar fi cristalele perovskite, pot absorbi lumina solară de diferite lungimi de undă.
Figura 2. Imagine generată cu ChatGPT4o pentru a ilustra conceptul de panouri solare super-eficiente
Materiale inovatoare pentru o eficiență sporită
Cele două materiale, siliciu și perovskite, pot fi utilizate împreună pentru construirea panourilor solare super-eficiente. Acestea ar putea produce mai multă energie electrică decât panourile solare tradiționale, la un cost mai mic. Totuși, există bariere în calea comercializării acestei tehnologii: panourile cu perovskite sunt mai dificil de fabricat și se pot degrada mai ușor. Compoziția electrochimică a cristalelor le face sensibile la absorbția apei și degradarea din cauza căldurii.
Progrese și provocări în dezvoltarea panourilor super-eficiente
Cercetătorii lucrează la eficientizarea panourilor care îmbină tehnologia clasică și cristalele perovskite și au reușit să atingă o rată cât înaltă a eficienței. Unele companii din China au anunțat că intenționează deja să înceapă producția de panouri solare super-eficiente care, prin comparație cu panourile solare tradiționale, permit reducerea semnificativă a costurilor de producție.
Citește mai mult:
technologyreview.com – Three climate technologies breaking through in 2024
Fermele agroecologice, soluția viitorului în fața provocărilor climatice
Fermele agroecologice, cunoscute și sub denumirea de agroecologie, reprezintă un concept ce îmbină practicile agricole tradiționale cu cele ecologice pentru a promova sustenabilitatea și biodiversitatea. Atenția asupra acestor sisteme a crescut în ultimii ani datorită preocupărilor legate de schimbările climatice. Astfel, agricultura caută soluții inovatoare pentru a deveni mai sustenabilă și rezistentă în fața noilor provocări.
Figura 3. Imagine generată cu ChatGPT4o pentru a ilustra conceptul de ferme agroecologice
Definiția și principiile agroecologiei
Agroecologia se bazează pe utilizarea naturii într-un mod benefic, considerând-o un aliat. Practicile agricole agroecologice sunt concepute pentru a nu produce efecte negative asupra ecosistemelor naturale, sănătății solului, biodiversității sau resurselor de apă.
Caracteristicile agroecologiei
Una dintre caracteristicile esențiale ale agroecologiei este diversitatea. Fermele agroecologice adoptă o abordare diferită față de agricultura tradițională intensivă, cultivând plante variate și integrând animale în sistem. Aceasta duce la formarea unui ecosistem agricol mai complex și mai rezistent. De asemenea, agroecologia poate reduce riscul de eșec al recoltelor cauzat de condițiile meteorologice extreme. Biodiversitatea crescută a culturilor și habitatelor oferă resurse genetice esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și menținerea sănătății ecosistemelor agricole.
Agroecologia promovează utilizarea practicilor agricole regenerative, precum compostul și rotirea culturilor, care contribuie la îmbunătățirea sănătății solului, conservarea apei și reducerea dependenței de îngrășăminte și alte substanțe chimice utilizate în agricultură. Un alt aspect definitoriu al agroecologiei este accentul pus pe cunoștințele locale și participarea comunității. În multe regiuni, fermierii și comunitățile locale colaborează și fac schimb de opinii constructive pentru a înțelege mediul înconjurător și pentru a adapta practicile agricole tradiționale la condițiile locale.
În concluzie, agroecologia și, implicit, fermele agroecologice sunt în acest moment printre puținele oportunități care vin cu soluția de a ne bucura de sisteme agricole mai sănătoase și reziliente pentru noi și viitoarele generații.
Citește mai mult aici:
Agroecology-europe.org – The 13 principles of agroecology
Fao.org – Agroecology Knowledge Hub
Nfu.ca – Agroecology
Organicwithoutboundaries.bio – How are Agroecological Farmers Challenging the Industrial Way of Farming?
#Schimbările climatice au devenit o temă politică polarizatoare
„Din nefericire, schimbările climatice au devenit o temă politică polarizatoare. Mă întreb cât de adâncă trebuie să devină criza climatică pentru ca noi toți să începem să vâslim în aceeași direcție”. Declarația aparține lui Louis Verchot, de la Centrul Internațional pentru Agricultură Tropicală din Columbia.
Louis Verchot este un distins expert în dezvoltarea durabilă și gestionarea resurselor naturale, cu peste 30 de ani de experiență. În prezent, este lider de cercetare pentru sisteme alimentare cu emisii reduse de gaze cu efect de seră în cadrul Alianței dintre Bioversity International și CIAT. Activitatea sa cuprinde silvicultura, agricultura, restaurarea terenurilor și atenuarea schimbărilor climatice. Verchot a deținut funcții de conducere în diverse centre de cercetare internaționale, contribuind la programe de impact în domeniul mediului și al științelor sociale. În special, a fost implicat în cadrul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) și în centrul SERVIR-Amazonia, concentrându-se pe tehnologiile geospațiale pentru a aborda provocările de mediu.
Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.
