Citește fact checking-ul integral aici.
Citește articolul complet aici.
Patru căi de a combate dezinformarea generată de IA
IA generativă are potențialul negativ de a accelera răspândirea dezinformării, iar provocarea constă în a găsi informații de încredere în mediul online. Cu noua tehnologie IA generativă, se poate spune că dezinformarea devine mai răspândită și mai convingătoare. După unele estimări, conținutul generat de IA ar putea reprezenta în curând 99% sau mai mult din toate informațiile de pe internet, punând o presiune și mai mare pe sistemele de moderare a conținutului, deja problematice. În ultimul timp, au apărut numeroase „site-uri de știri”, pline cu conținut generat de IA, ce includ teorii ale conspirației și alte informații eronate. Din păcate, așa cum arată unele studii, dezinformarea generată de IA poate fi chiar mai convingătoare decât conținutul fals creat de oameni.
Pentru a lupta împotriva dezinformării generate de IA, avem la dispoziție mai multe instrumente. Cei de la Axios au propus patru astfel de metode prin care putem atenua riscul dezinformării:
1. Verificarea provenienței conținutului: unde a fost generat conținutul și ce s-a întâmplat pe parcurs. Unele companii mari deja au introdus astfel de verificări. De exemplu, Adobe își propune să ajute creatorii de imagini să facă acest lucru, iar Microsoft a anunțat că va adăuga metadate la tot conținutul creat cu instrumentele sale de IA generativă. În mod similar, Google plănuiește să distribuie mai multe detalii despre imaginile catalogate în motorul său de căutare. Totuși, până în prezent, instrumentele concepute pentru a identifica conținutul creat de sisteme IA, cum ar fi ChatGPT, s-au dovedit mai puțin fiabile.
2. Reglementare: legile pot fi un alt instrument de combatere a dezinformării. Deși astfel de măsuri pot intra în conflict cu protecția libertății de exprimare, există o valoare publică în a solicita identificarea finanțatorilor publicității politice sau a interzice hărțuirea și extorcarea în mediul online, bazate pe falsuri.
3. Algoritmi sau IA vs IA: folosirea IA este instrumentul cel mai eficient în detectarea dezinformării generate de IA. Această soluție este probabil singura modalitate prin care moderatorii umani de conținut ar putea ține pasul cu valul de dezinformare generată de IA.
4. Educație media: Educarea cetățenilor pentru a consuma informații în mod rațional și critic poate ajuta, de asemenea, la combaterea dezinformării, deși necesită efort concertat și investiții semnificative.
Citește mai mult:
Axios.com – How AI will turbocharge misinformation — and what we can do about it
Theguardian.com – Disinformation reimagined: how AI could erode democracy in the 2024 US elections
Tehnologia IA deschide noi orizonturi în cercetarea neurologică
Cercetătorii de la două cunoscute universități din California au dezvoltat o interfață creier-computer bazată pe tehnologia IA, care a permis unei femei cu paralizie severă să „vorbească” printr-un avatar digital. Experimentul a reușit cu succes să decodifice semnalele creierului prin intermediul vorbirii și mișcărilor care animă fața unei persoane în timpul conversației.
Ann, care suferă de sindromul locked-in, a lucrat cu echipa de cercetători timp de câteva săptămâni, pentru antrenarea algoritmilor IA în recunoașterea semnalelor unice ale creierului pentru vorbire. Acest lucru a presupus repetarea diferitelor fraze dintr-un vocabular conversațional de 1.024 de cuvinte, până când computerul a recunoscut tiparele de activitate a creierului, asociate cu sunetele.
Echipa a implantat un dreptunghi foarte subțire de 253 de electrozi pe suprafața creierului pacientei, în zonele descoperite anterior ca fiind esențiale pentru vorbire. Electrozii au interceptat semnalele creierului care, dacă nu ar fi fost accidentul vascular cerebral, ar fi ajuns la mușchii buzelor, limbii, maxilarului și laringelui, precum și a feței pacientei. Un cablu conectat într-un port fixat pe capul lui Ann a conectat electrozii la o rețea de computere. Pentru a recrea vocea pacientei, echipa a conceput un algoritm de sintetizare a vorbirii, pe care l-a personalizat pentru a simula vocea lui Ann înainte de accident, folosind o înregistrare chiar de la propria ei nuntă.
Citește mai mult:
Neurosciencenews.com – AI Revolution: Paralyzed Woman ‘Speaks’ via Digital Avatar
Ucsf.edu – How Artificial Intelligence Gave a Paralyzed Woman Her Voice Back
#Noile Tehnologii: cu o Mână Ne Dau și cu Cealaltă Ne Lovesc
„Tehnologiile actuale ne dau cu o mână și în același timp ne lovesc peste ceafă cu cealaltă mână”. Declarația aparține lui Charlie Brooker, creatorul cunoscutului serial de succes „Oglinda neagră” (“Black Mirror”) și face parte dintr-un interviu acordat pentru podcastul lui Peter Kafka de la Vox.com. Succesul lui Brooker se datorează mai ales capacității de a crea scenarii ce prevestesc unele probleme cu care societatea contemporană ajunge să se confrunte, precum impactul negativ al tehnologiei IA.
