Intrăm în criză de timp în ceea ce privește evitarea unei catastrofe climatice, avertizează noul raport ONU
Raportul a fost publicat în data de 20 martie de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al Organizației Națiunilor Unite. Potrivit documentului, planeta se apropie rapid de niveluri catastrofale de încălzire, iar obiectivele climatice internaționale stabilite nu vor fi atinse dacă nu se iau măsuri imediate și radicale.
Raportul relevă că obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) peste nivelurile din epoca preindustrială este încă posibil, dar fereastra de timp pentru atingerea acestuia se închide rapid, ca urmare a faptului că volumul emisiilor globale globale ce cauzează încălzirea planetei continuă să crească. Oamenii de știință trag semnalul de alarmă că, după atingerea pragului de +1,5 grade Celsius, catastrofele climatice vor deveni atât de ample încât oamenii nu se vor mai putea adapta schimbărilor. Valurile de caniculă, foametea și bolile infecțioase vor crește mortalitatea cu câteva milioane de oameni pe an, iar trăsăturile de bază ale planetei vor fi fundamental și irevocabil modificate.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că acest nou raport esențial despre schimbările climatice este un „ghid de supraviețuire pentru umanitate”, adăugând că „alegerile pe care le facem acum și acțiunile implementate în acest deceniu vor avea impact și peste mii de ani”. Atât șeful ONU, cât și grupul de cercetători care a realizat raportul, au cerut țărilor lumii să elimine treptat cărbunele, petrolul și gazele naturale, responsabile pentru mai mult de trei sferturi din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Citește mai mult:
ipcc.ch – AR6 Synthesis Report. Climate Change 2023
edition.cnn.com – ‘The climate time-bomb is ticking’: The world is running out of time to avoid catastrophe, new UN report warns
bbc.com – UN climate report: Scientists release ‘survival guide’ to avert climate disaster
cnbc.com – World’s top climate scientists issue ‘survival guide for humanity,’ call for major course correction
Ce este decarbonizarea și cum poate fi utilizată?
Decarbonizarea reprezintă procesul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea surselor de energie cu emisii scăzute de carbon, obținând o producție mai mică de gaze cu efect de seră în atmosferă. Spre exemplu, industria de fabricare a oțelului constituie un mare consumator de energie, reprezentând aproximativ 7-9% din toate emisiile de CO2 umane la nivel mondial. ArcelorMittal, al doilea producător de oțel din lume, intenționează să își reducă volumul total al emisiilor de CO2 cu 25% până în 2030 și să atingă emisii zero până în 2050. În acest sens, compania investește în startup-uri legate de tehnologia climatică, prin Fondul său de inovare XCarb. Compania susține că intenționează să investească până la 100 de milioane de dolari pe an în companii „care dezvoltă tehnologii cu potențialul de a sprijini și accelera tranziția către producția de oțel cu carbon net zero”. Producătorul de oțel a investit, de asemenea, în alte companii esențiale pentru industria oțelului, inclusiv LanzaTech, care produce tehnologie de captare a carbonului și Form Energy, specializată în stocarea de energie pe termen lung.
Citește mai mult:
joint-research-centre.ec.europa.eu – EU climate targets: how to decarbonise the steel industry
#BombaCuCeasACrizeiClimatice
„Bomba cu ceas a crizei climatice ticăie. Dar raportul IPCC de astăzi este un ghid pentru o dezamorsa. Este un ghid de supraviețuire pentru umanitate”, a transmis secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-o declarație făcută cu ocazia publicării raportului de sinteză al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC).
Acesta a avertizat că „omenirea alunecă pe o pojghiță de gheață subțire, care se topește văzând cu ochii”. Insistând asupra reducerii utilizării de combustibili fosili, Guterres a cerut țărilor bogate să accelereze atingerea obiectivului zero emisii nete până în 2040, iar țărilor în curs de dezvoltare pânâ în 2050, ceea ce reprezintă o devansare cu un deceniu față de țintele actuale.