Citat despre „vaccinarea forțată” atribuit în mod fals lui Henry Kissinger
În spațiul online românesc se regăsesc mai multe postări care conțin un citat dintr-un discurs atribuit fostului secretar de stat al Statelor Unite, Henry Kissinger, citat însoțit și de fotografia acestuia. Potrivit acestor postări, Henry Kissinger ar fi susținut că „odată ce efectivul acceptă vaccinarea forțată obligatorie, s-a terminat jocul! Ei vor accepta orice – donarea forțată de sânge sau de organe – pentru binele mai mare”. Afirmația ar fi fost făcută în timpul unui discurs la „Consiliul pentru eugenie” al Organizației Mondiale a Sănătății. Organizația Mondială a Sănătății a declarat că nu există înregistrări în arhivele OMS ale acestui discurs, iar „Consiliul pentru eugenie” al OMS nu există. Mai mult, această afirmație nu poate fi găsită nici pe site-urile care arhivează discursurile și interviurile lui Henry Kissinger.
În spațiul online, în special pe rețelele sociale, asemenea postări care conțin declarații atribuite în mod fals unor personalități publice pot fi întâlnite frecvent. Astfel de citate sunt ușor de fabricat, se pot adapta diverselor platforme digitale, iar afirmațiile pot fi „transferate” de la un pretins autor la altul. De fapt, un citat similar despre „vaccinarea forțată și controlul turmei” a mai fost atribuit în mod fals fostului secretar de stat al Statelor Unite, Henry Kissinger.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Dezinformarea, noua armă în războaiele comerciale
Campaniile de dezinformare sunt una dintre formele pe care le îmbracă războiul hibrid între state. Însă noi date de cercetare publicate de Network Contagion Research Institute arată că „mașina de dezinformare” este adaptată din ce în ce mai des pentru a purta războaie comerciale. De exemplu, Rusia și China au conceput campanii de dezinformare care să discrediteze tehnologia 5G pusă la punct de companii din Occident pentru a-și promova în loc propriile tehnologii. În plus, narațiunile anti-5G au fost cuplate rapid cu teorii ale conspirației legate de pandemia de COVID-19, ceea ce a dus la o adevărată explozie a dezinformării: în aprilie și mai 2020 erau publicate aproximativ 100 de Tweet-uri anti-5G pe minut.
Raportul NCRI identifică existența unui efect încrucișat al campaniilor de dezinformare, prin care dezinformarea privind 5G afectează și încrederea în vaccinurile împotriva COVID-19 (în special cele occidentale), servind astfel războiului comercial de pe două fronturi: cel al tehnologiilor 5G și cel al vaccinurilor. Prin utilizarea unor tehnici tot mai sofisticate și mai convenabile, campaniile de dezinformare se transformă într-un serviciu de piață ce poate fi accesat mult mai ușor. De aceea, dezinformarea reprezintă o nouă breșă de securitate pentru companii și asistăm la apariția unui „ecosistem de dezinformare de brand”.
Citește mai mult:
https://theconversation.com/ – Four experts investigate how the 5G coronavirus conspiracy theory began
https://www.securitymagazine.com/ – Disinformation campaigns against brands are flourishing across social media
Orientările politice și încrederea în știință
Orientarea politică influențează modul în care ne raportăm la știință. Datele sociologice din SUA arată că încrederea în știință a simpatizanților partidului republican a scăzut de la 72% în 1975, la 45% astăzi, în timp ce în cazul democraților a crescut de la 67%, la 79%. Conform cercetătorului Adrian Bardon, negaționismul științific are legătură cu neîncrederea în instituțiile publice și cu sentimentul că identitatea culturală sau religioasă a persoanei este amenințată. În general, cei care nu au încredere în știință tind să aibă orientări politice conservatoare și apetență pentru o organizare socială autoritară, marcată de ierarhii clare de grup. În cazul subiectelor puternic politizate, cum sunt pandemia de COVID-19 sau încălzirea climatică, o poziție divergentă față de consensul științific devine o formă de manifestare a atașamentului față de o anumită orientare politică.
În România, legătura dintre neîncrederea în știință și orientările politice a fost studiată în mai mică măsură, însă putem observa, conform datelor INSCOP, că cei care tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună sunt, mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus. Acest profil poate corespunde până la un punct profilului votanților anumitor partide politice.
Citește mai mult:
global.oup.com – The Truth About Denial. Bias and Self-Deception in Science, Politics, and Religion
scientificamerican.com/ – To Understand How Science Denial Works, Look to History
Timpul petrecut pe Instagram – dăunător pentru adolescenți?
Studiile realizate de Facebook în ultimii trei ani arată efectele pe care timpul petrecut pe Instagram îl are asupra psihicului adolescenților. Sunt afectate cu precădere adolescentele, punându-se în discuție modul în care acestea sunt influențare negativ de conținutul promovat de Instagram. 32% dintre fetele care au luat parte la studii au afirmat că în perioadele în care se simt inconfortabil cu propria imagine, Instagram le acutizează starea de nemulțumire. În aceeași situație se află și 14% dintre băieți.
Pornind de la rezultatele publicate, a fost inițiată discuția despre poziția Facebook și modul în care gestionează aspectele sensibile cu potențial negativ asupra utilizatorilor. În ce măsură este preocupată compania să rezolve astfel de probleme, dat fiind că 40% dintre utilizatorii Instagram au sub 22 de ani? Facebook afirmă că nu consideră îngrijorătoare rezultatele, ținând cont că o mare parte dintre tineri nu sunt puși în pericol de conținutul existent pe Instagram. O versiune a aplicației pentru copiii sub 13 ani este în lucru și urmează să fie lansată.
Dezbaterea privind siguranța utilizatorilor are în vedere toate aplicațiile deținute de Mark Zuckerberg, arătând complexitatea fenomenului. Facebook cercetează constant interacțiunile utilizatorilor și propune modificări ce pot face din platformă un loc mai sănătos și mai sigur. Odată implementați noii algoritmi, aceștia îți pot dovedi în timp eficiența, sau, dimpotrivă, efectele negative.
Citește mai mult:
cnbc.com: https://www.cnbc.com/2021/09/14/facebook-documents-show-how-toxic-instagram-is-for-teens-wsj.html
#LegăturiNuDependențe
#LinksAndNotDependecies
„Vrem să creăm legături, nu dependență!” („We want to create links and not dependecies!”), a declarat Ursula von der Leyen în cadrul discursului anual despre Starea Națiunii referitor la planul UE de a lansa programul de infrastructură „Global Gateway”.