Atât experții în comunicare medicală, cât și organizațiile de fact-checking, depun eforturi constante pentru a combate dezinformarea în contextul pandemiei de COVID-19. Totuși, potrivit unui articol recent, este bine să acționăm înainte ca răul social să fie făcut. Comunicarea preventivă îi ajută pe oameni să devină conștienți de existența unor teme care se repetă și care sunt adesea exploatate în majoritatea campaniilor de dezinformare legate de COVID-19. Câteva exemple de astfel de teme recurente, ce conțin afirmații care nu pot fi dovedite științific, fac trimitere la originea artificială a virusului SARS-CoV-2, la ideea că vaccinurile anti-COVID-19 sunt periculoase sau la planurile ascunse ale unor entități publice care doresc să profite de pe urma pandemiei.
Cunoscută sub denumirea de prebunking, această abordare se bazează pe fenomenul de inoculare psihologică. Practic, oamenii sunt expuși, în mod controlat, unor „doze” scăzute de conținut înșelător pe teme legate de pandemia de COVID-19. Acest conținut este demontat cu argumente factuale; astfel, oamenii învață cum să recunoască narațiunile înșelătoare și cum să reacționeze la ele dacă le întâlnesc ulterior. Comparativ cu metodele de combatere reactivă a dezinformării (debunking), există două avantaje principale ale tacticilor de prebunking. În primul rând, aceste tactici permit contracararea mai multor teme concomitent, iar în al doilea rând, intervențiile de tip prebunking pot fi pregătite și eșalonate în timp, nefiind dependente de evoluții de moment în planul dezinformării.
Citește mai mult:
firstdraftnews.org – A guide to prebunking: a promising way to inoculate against misinformation
medium.com – Can “Inoculation” Build Broad-Based Resistance to Misinformation?