Newsletterul ANTI-FAKE – Best of 2020

Newsletterul Antifake.ro: Best of 2020

Primul discurs al Președintelui ales, Joe Biden: „Epoca întunecată a demonizării trebuie să se apropie de sfârșit”

Alegerile prezidențiale din SUA s-au încheiat cu victoria candidatului democrat Joe Biden, victorie obținută atât în Colegiul Electorilor, cât și la votul popular (votul popular fiind important pentru legitimitatea de facto a celui ales). Victoria și campania electorală care a precedat-o vor suscita pentru o bună perioadă de timp interesul analiștilor. Acum, la „cald”, pot fi desprinse câteva lucruri cu semnificație pentru tematica newsletter-ului nostru, „Anti-fake”.

În primul rând, întregul proces electoral (campanie electorală, vot propriu-zis, numărarea voturilor, anunțarea câștigătorului) a fost dominat de teme precum dezinformarea (alternativ, „fake news”), posibila interferență din partea unor actori statali sau non-statali, moderarea conținutului de către platformele digitale (moderare etichetată uneori drept „cenzură”), rolul covârșitor al acelorași platforme digitale în modelarea conversației publice, în crearea unor adevărate tabere digitale ermetice, intransigente și prea puțin predispuse schimbului.

Potrivit cercetărilor publicate până în acest moment, votul a fost puternic structurat în funcție de apartenența la aceste tabere ermetice, uneori chiar intolerante. Graficul pus la dispoziție de Statista este grăitor: pentru votanții lui Donald Trump, tema economică a contat în proporție de 82%, în timp ce, pentru votanții competitorului său, această problematică a contat doar în proporție de 17%. Invers, problema inegalității rasiale a fost prioritară pentru votanții pro-democrați – 91%, în timp ce această problematică a contat în cristalizarea votului doar pentru 8% dintre votanții pro-republicani. Interesant este că, pentru ambele tabere, pandemia a ocupat locul al treilea în ierarhia de preocupări.

Intervențiile publice ale Președintelui ales Joe Biden (care pot fi consultate pe larg aici și aici) denotă o înțelegere profundă a riscului ca această atmosferă electorală să se prelungească în planul guvernării propriu-zise: „acum, că s-a încheiat campania electorală, este timpul să lăsăm în urmă furia și cuvintele grele și să ne comportăm ca o națiune unită”, „trebuie să încetăm să ne tratăm oponenții politici ca dușmani”, sau „epoca întunecată a demonizării trebuie să se apropie de sfârșit”. Sperăm ca aceste mesaje să aibă reverberații în primul rând în spațiul public american, cât și în alte spații publice.

 

Studiile false despre COVID-19. De ce ne păcălesc?

În timpul pandemiei de COVID-19, nevoia de informare a oamenilor a crescut semnificativ, cu privire la simptome, riscuri și posibile tratamente. Din nefericire, pe internet circulă un număr de materiale care dezinformează, dar care sunt „împachetate” pentru a căpăta un aer științific.Cum recunoaștem un studiu fals despre COVID-19? 
După ce președintele Donald Trump a lăudat intens virtuțile hidroxiclorochinei, în ciuda faptului că medicamentul a fost retras, în absența unor rezultate palpabile, din protocolul de tratament pentru COVID-19, pe internet au circulat mai multe așa-zise studii care să îi demonstreze eficacitatea. Un exemplu recent este site-ul https://hcqtrial.com. La o privire rapidă și neavizată, acesta pare că prezintă rezultatele unui studiu amplu, care cercetează rata mortalității în mai multe state care au administrat tratamentul cu hidroxiclorochină, comparativ cu statele care nu l-au administrat.În realitate, posedă toate indiciile unui studiu fals:
  • Nu este publicat într-o revistă științifică al cărei conținut este legitimat de procesul peer-review (validarea colegială), ci pe un simplu domeniu de internet.
  • Este anonim
  • Imită, dar nu stăpânește terminologia, metodologia și modul de reprezentare grafică a studiilor științifice legitime
  • Selectează datele preferențial, pentru a susține concluzia
Politicizarea tratamentelor și vaccinului pentru COVID-19, cuplată cu o oarecare credulitate din partea populației, contribuie la amplificarea în sfera publică a unor rezultate de cercetare singulare sau nevalide. Recomandăm consultarea surselor oficiale pentru informarea despre descoperirile științifice recente privind virusul.Citește mai mult:
vitals.lifehacker.com – Beware of Fake COVID ‘Studies’
medium.com – Hydroxychloroquine Probably Doesn’t Work For COVID-19 

Cum sunt detectate clipurile video și fotografiile falsificate?

Campaniile de dezinformare devin tot mai complexe. Știrile false pot include nu doar conținut textual manipulator, dar și clipuri video, imagini falsificate sau tehnologii deepfake menite să înșele cititorii. Spre exemplu, un clip video al unui protest la care au participat sute de mii de oameni în Seoul, Coreea de Sud, împotriva restricțiilor COVID-19, a devenit viral pe Facebook și Twitter, scrie Agence France Presse. Însă, jurnaliștii au descoperit că imaginile erau de la un eveniment anterior.Investigarea cazului

  1. Extensia de verificare a știrilor co-dezvoltată de AFP, InVid-WeVerify, a arătat că imaginile au mai fost publicate în octombrie 2019.
  2. Ulterior, prin motoarele de căutare Google și cu ajutorul Google Maps, jurnaliștii au identificat locul exact în care a avut loc protestul și mai multe clipuri video ale evenimentului.
  3. Cadrele video s-au dovedit a fi din timpul protestului uriaș de aproape un milion de participanți, împotriva Ministrului sud-coreean al Justiției, Cho Kuk, din 3 octombrie 2019.
Dezinfomarea se produce nu doar prin imagini și clipuri video falsificate sau tehnologii deepfake, dar și prin conținut vizual scos din context sau prin „reciclarea” unor fotografii mai vechi.Citește mai mult:
newscollab.org – 9 tools to identify fake images and videos
reuters.com – Fact Check: Old doctored photos used to claim Tom Hanks lied about self-quarantine
factuel.afp.com – verificarea știrilor – :Fact-checking : comment nous travaillons

Internetul a ieșit de sub supremația americană.
Cum îl reglementăm?

În epoca sa de pionierat, Internetul s-a aflat sub dominația companiilor și produselor americane. În 1994, jumătate dintre utilizatori proveneau din SUA. Astăzi, Internetul este o afacere globală: între 80% și 90% dintre utilizatori provin din afara SUA, iar companiile nou create contestă monopolul deținut cândva de Silicon Valley (v. grafic). Aceste schimbări au consecințe importante asupra reglementării internetului. La început, prevederile în domeniu reflectau viziunea americană. Astăzi, alți jucători importanți au pretenția să își impună propriile legi, valori și preferințe culturale. Două exemple de relief: conflictul dintre China și SUA pe marginea companiei chineze Tik Tok și demersurile făcute de UE pentru a reglementa activitatea Facebook în statele membre.

Violența cibernetică va fi sancționată prin lege

Pe 9 iulie 2020, au intrat în vigoare noile prevederi legislative, care includ în categoria violenței domestice și faptele de violență cibernetică, precum hărțuirea, urmărirea sau amenințările online. Legea va acoperi doar faptele care au loc într-un mediu familial sau domestic și va prevedea aceleași pedepse care se aplică în prezent pentru faptele de violență domestică.Citește mai mult:
zf.ro – Monica Stătescu şi Simona Ungureanu, Filip&Company: Ce prevede noua lege care introduce conceptul de “violenţă cibernetică” în sfera “violenţei domestice”
euronews.com – Romania criminalises cyber harassment as a form of domestic violence

București, în topul orașelor inteligente ale viitorului

București ocupă locul 7 într-un top internațional al orașelor viitorului cu potențial mare de dezvoltare în domeniul IT, investiții în inovare și lansarea de proiecte start-up. Clasamentul realizat de Financial Times a colectat datele a 76 de orașe, în baza categoriilor: potențial economic, inovare și atractivitate, investiții străine, mediul de dezvoltare pentru start-up și eficiența costurilor. Pe primele locuri s-au clasat orașele Londra, Paris și Dublin.Citește mai mult:
forbes.com – ‘Smart City’ Tech Features That Will Soon Change Urban Centers”
economica.net – Cum a influenţat pandemia de COVID-19 ecosistemul de startup-uri. Cele mai afectate domenii

Starea Uniunii 2020: despre criza COVID-19, priorități și blocaje

Pe 16 septembrie 2020, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat membrilor Parlamentului European și cetățenilor UE în primul său discurs anual privind Starea Uniunii.
După cum era de așteptat, în prima jumătate a discursului accentul a căzut pe provocările imediate asociate pandemiei COVID-19 și pe măsurile de susținere a economiei. Președintele CE are în vedere aplicarea unor reforme financiare de structură, în sensul finalizării uniunii bancare și a piețelor de capital și stabilirea unui cadru pentru salariile minime la nivelul UE, fără a impune un sistem unic în toate statele membre. În plus, este vizată întărirea cooperării în domeniul sănătății publice, prin înființarea unei agenții europene de cercetare biomedicală.În schimb, a doua jumătate a discursului abordează mai ezitant temele de politică externă și de diplomație, admițând mai mult sau mai puțin direct un blocaj în procesul de transformare a UE într-o uniune geopolitică. Dacă în 2019 Ursula von der Leyen promitea că va conduce o Comisie geopolitică pentru a consolida rolul UE pe scena globală, în Starea Uniunii 2020 ambițiile în acest sens sunt exprimate mai atenuat.  UE are în continuare dificultăți în a aborda o poziție unitară în situații delicate, precum cele legate de presiunile Turciei în Marea Mediterană sau contextul politic exploziv din Belarus. Diferențele de viziune și opinie ale statelor membre cu privire la politica externă demonstrează că interesele geopolitice individuale sunt de multe ori divergente, în detrimentul credibilității UE ca actor global.Citește mai mult:
ec.europa.eu – Discursul privind Starea Uniunii 2020 (textul integral)
mediafax.ro – Unde este România în discursul privind starea UE 

Google a anunțat construirea unui cablu transatlantic ce va lega Europa de SUA

Google va lansa un proiect de instalarea a unui cablu de date transatlantic ce va conecta SUA de Spania și Marea Britanie. Cablul de internet de circa 5000 de km va încorpora o serie de noi tehnologii performante și va fi instalat până în 2022. În prezent, companii precum Microsoft și Facebook s-au asociat în mai multe proiecte de construcție a cablurilor subacvatice pentru uz comercial și personal.Citește mai mult:
bbc.com – Google’s new transatlantic data cable to land in Cornwall
businesstech.co.za – Faster internet coming to South Africa with Facebook’s $1 billion subsea cable

Combaterea dezinformării despre COVID-19. Sfaturi pentru o igienă digitală adecvată

Pentru reducerea „infectării” cu informații înșelătoare și alte forme de dezinformare în mediul online, specialiștii recomandă o igienă digitală riguroasă. Aceasta presupune o serie de rutine de evaluare a informației care vizează 1. sursa informaţiilor; 2. conţinutul; 3. limbajul; 4. acţiunile care pot reduce riscul de expunere. Atragem atenția asupra a două practici frecvente care contravin igienei digitale. Prima este de a considera că o informație este corectă doar pentru că suntem expuși în mod repetat la ea (efectul adevărului iluzoriu), iar a doua, de a distribui informații neverificate când ne aflăm sub imperiul emoțiilor puternice. De multe ori, conținutul înșelător/fals mizează pe un limbaj care să ne exploateze reacțiile emoționale pentru a se viraliza rapid.Citește mai mult:

#Lockdown

„Lockdown” a fost desemnat cuvântul anului 2020 de Dicţionarul britanic Collins.

Transformările digitale ale anului 2021

Analiza realizată de către Forbes identifică 10 tendințe din lumea digitală la care să ne așteptăm în noul an. Printre cele mai importante se numără: utilizarea la scară largă a tehnologiei 5G; explozia popularității platformelor pentru gestionarea seriilor mari de date provenite de la clienți (Customer Data Platforms); tranziția către serviciile de stocare a datelor în cloud de tip hibrid (cele dezvoltate pentru mai multe platforme); creșterea riscurilor de cibersecuritate și rafinarea tehnologiilor de contracarare a acestora; permanentizarea practicilor de lucru de acasă; democratizarea accesului la Inteligența Artificială.Citește mai mult:

digitalinformationworld.com – Social Media Predictions for 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *