Accent: Conflictul din Ucraina: un altfel de început al perioadei post-pandemice

Conflictul militar din Ucraina prezintă elemente care țin de războiul tradițional, aducând aminte, după cum se exprima Secretarul-General al NATO, Jens Stoltenberg, de perioade pe care le știam sau le doream de mult apuse în această parte a lumii. În același timp, criza majoră din Ucraina prezintă și elemente de certă actualitate: este un conflict militar care se desfășoară în plină epocă a globalizării și a conectivității extinse (Mark Leonard), în plină epocă de dominație a platformelor digitale și vine în continuarea unei convulsii majore la nivel global, pandemia de COVID-19, se suprapune acestei convulsii și îi amplifică efectele.

Conflictul militar din Ucraina este dublat de utilizarea tacticilor care țin de zona războiului hibrid: folosirea tehnologiilor digitale și a rețelelor sociale pentru subminarea adversarului, lansarea de atacuri cibernetice, angajarea într-un război informațional, cultivarea ambiguității, a incertitudinii și a haosului informațional. Războiul hibrid vizează vulnerabilitățile din cadrul societăților prin practici neconvenționale. Important de reținut este faptul că o ofensivă de tipul războiului hibrid poate să rămână nedetectată până când nu apar primele efecte vizibile, moment în care răul principal a fost deja făcut, iar ținta are mai puține resurse de a se apăra.

Din perspectiva comunicării strategice și a războiului informațional, se observă câteva evoluții importante în această criză majoră:

  • Nesiguranța și starea de tensiune în legătură cu Ucraina au fost alimentate de către sursele de informare aliniate conducerii de la Kremlin cu mult înainte de începerea propriu-zisă a operațiunilor militare, așa cum au semnalat analizele de specialitate;
  • Miza centrală a acțiunilor de dezinformare a fost de a distorsiona interpretarea faptelor. Aceasta este poate cea mai insidioasă formă de dezinformare, deoarece mesajele care reinterpretează/recontextualizează elemente din realitatea imediată par mai credibile pentru un public neavizat;
  • Platformele digitale au fost folosite intensiv pentru amplificarea dezinformării, în baza continuării unor „rețete” aplicate în contexte anterioare (ex. discreditarea măsurilor pentru managementul pandemiei și a demersurilor de vaccinare);
  • Narațiunile strategice ale surselor de informare aliniate conducerii de la Kremlin au exploatat unele vulnerabilități ale opiniei publice în Europa Centrală și de Est (o anumită ambivalență față de Occident, sentimentul tratamentului inegal, suspiciunea cu privire la aplicarea unor duble standarde, frustrarea creată de pandemie și de inegalitățile și inechitățile scoase la suprafață de criza sanitară);
  • În afara Ucrainei, este hrănită incertitudinea cu privire la situația din teren, prin utilizarea dezinformării vizuale (poze și clipuri video false sau scoase din context), prin clonarea de website-uri legitime, și prin lansarea de zvonuri panicarde;
  • State membre NATO (în special SUA și Marea Britanie) au aplicat politica mai puțin obișnuită a devoalării, aproape în timp real, a informațiilor colectate de serviciile de intelligence privind iminenta invazie a Ucrainei. Astfel, prin publicarea rapoartelor de intelligence – de exemplu, detalii despre un presupus complot rusesc de răsturnare a guvernului Ucrainei sau despre încercarea de a crea un pretext pentru a invada estul Ucrainei prin utilizarea unor materiale video cu atacuri fabricate ale trupelor ucrainene asupra populației civile din Donetsk și Luhansk – s-a căutat  diminuarea riscului privind eventuale scindări în cadrul NATO. Tehnica de publicare aproape în timp real a rapoartelor de intelligence a primit deja o denumire – deterrence by disclosure.

Indiferent care vor fi evoluțiile militare propriu-zise, cel mai probabil situația de securitate din Europa se va deteriora în perioada următoare. În aceste condiții, este de așteptat ca și acțiunile asimilate războiului informațional, confruntărilor hibride/ asimetrice să se intensifice și să cunoască noi dezvoltări, care să pună și mai mult la încercare democrațiile liberale.

Citește mai mult:

visegradinsight.eu – The Weaponisation of Distrust and Doubt In Disinformation

dw.com – The hybrid war that began before Russia invaded Ukraine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.