Săptămâna 12-19 octombrie



Primul studiu complet al dezinformării despre COVID-19 în România

Anti-Fake și Asociația Eurocomunicare vă prezintă raportul „Infodemia COVID-19 în România. O analiză a dezinformării în spațiul digital”. Prin aria sa de cuprindere, studiul reprezintă o premieră în România. Acesta tratează în detaliu, folosind exemple concrete, toate formele de manifestare a infodemiei în spaţiul online românesc: teme şi naraţiuni dominante, surse şi mijloace de amplificare, audienţe.

În urma evaluării conținutului digital selectat din 82 de surse care au pus în circulație informații false/înșelătoare și narațiuni toxice despre pandemie (în perioada 15 martie – 9 octombrie 2020), rezultă nouă teme și narațiuni dominante. Acestea sunt: „Pandemie. Mascaradă” (pandemia a fost planificată),  „O simplă viroză” (subestimarea gravității), „Virusul fabricat” (creat în laborator la inițiativa diverselor puteri globale, cum ar fi SUA sau China), „Fără botniță” (proteste anti-mască), „Bill Gates – figura <<ocultei>> și a industriei Big Pharma” (complotul elitelor corupte), „Dictatura și <<Noua Ordine Mondială>>” (obediență, supunere, experiment asupra oamenilor), „Corupția elitelor și neîncrederea în autorități” (reacții anti-autorități și anti-autoritate), „5G ne îmbolnăvește de COVID-19” (teorii ale conspirației privind tehnologia 5G) și „Tratamente și remedii minune” (soluții facile pentru prevenție sau vindecare).

Mizele infodemiei sunt crearea haosului informațional și emoțional și generalizarea neîncrederii la nivel social. Consecințele pot fi observate cu ochiul liber: cetățenii devin suspicioși față de autorități, uneori chiar ostili, iar răspunsul la criză devine mai puțin eficient. Capacitatea de a gestiona spațiul informațional și de a menține încrederea cetățenilor face parte din „arsenalul” pe care statele îl pot mobiliza pentru a limita efectele pandemiei. Studiul de față contribuie la cartografierea și înțelegerea infodemiei COVID-19, ca prim pas pentru restabilirea unui climat de încredere și solidaritate în România.

Citește mai mult:
antifake.ro Raportul integral „Infodemia COVID-19 în România. O analiză a dezinformării în spațiul digital”

Facebook și Twitter restricționează un articol cu informații controversate despre Joe Biden

Facebook și Twitter au încercat să limiteze distribuția unui articol ce conținea informații despre posibilele acte de corupție comise de Hunter Biden, fiul candidatului democrat la președinția SUA. Materialul publicat de New York Post include mai multe documente care ar expune modul în care familia Biden s-a îmbogățit în afaceri realizate în Europa de Est și China, pe vremea când Joe Biden era vicepreședintele SUA.

Facebook a anunțat că va limita distribuția articolului pe platforma sa, iar Twitter a blocat contul New York Post întrucât acesta ar încălca regulile sale cu privire la materialele piratate. Deși au fost acuzați de partizanat politic, giganții tehnologici susțin că au încercat să limiteze răspândirea unor informații neverificate și să combată dezinformarea electorală.

Citește mai mult:
techcrunch.com Suspect provenance of Hunter Biden data cache prompts skepticism and social media bans

    Facebook interzice reclamele care descurajează vaccinarea

     

    Facebook a anunțat marți, 13 octombrie, că nu va mai accepta reclamele care descurajează vaccinarea. Mai mult, lansează o nouă campanie de sănătate publică prin intermediul căreia va susține efortul de sprijinire a imunizării, inclusiv prin încurajarea oamenilor să se vaccineze împotriva gripei. Platforma a interzis conținutul ce are legătură cu dezinformarea QAnon și pe cel care neagă sau denaturează Holocaustul. De asemenea, Facebook are în vedere și oprirea reclamelor politice după ziua alegerilor din SUA (3 noiembrie), pentru a preveni dezinformarea în legătură cu acestea. Mai mult de cât atât, Facebook se află pe lista platformelor sociale care luptă împotriva dezinformării online.
     
    Citește mai mult:
    theguardian.comFacebook to ban ads discouraging vaccination 
    buzzfeednews.comFacebook Is Banning Ads That „Discourage” Vaccines

    Netflix și Data Science

     

    Netflix – cunoscuta platformă online de streaming și producție media – a devenit pentru mulți nu numai o alternativă la practicile „clasice” de divertisment cinematic, dar și un stil de viață.  Netflix are în prezent 60 de milioane de abonați numai în SUA și o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde $. Secretul din spatele acestui succes fulminant este Data Science sau arta de a scana, de a anticipa și de a oferi conținut media adaptat 100% la fiecare utilizator în parte. Deci, faptul că regăsiți în filmele și serialele Netflix personaje și povești cu care rezonați ușor nu este o simplă întâmplare și nici pur talent regizoral.

    „Dacă secretul Starbucks este un zâmbet care vine la pachet cu latte-ul preferat, secretul nostru este că site-ul se mulează perfect pe gustul fiecăruia dintre voi.” (Reed Hastings – CEO, Netflix)

    Citește mai mult:
    towardsdatascience.com – How Data Science is Boosting Netflix
    netflixtechblog.com – Analytics at Netflix: Who We Are and What We Do
    seleritysas.com – How Netflix used big data and analytics to generate billions

    Distribuirea vaccinului contra SARS-CoV-2

     

    România se află cu un pas mai aproape de vaccinul împotriva SARS-CoV-2, datorită eforturilor coordonate de Comisia Europeană. Ca parte din strategia de vaccinare, Comisia a încheiat contracte cu trei producători de vaccinuri și se află în discuții cu alți trei. Mai mult, într-un recent comunicat de presă al Comisiei a fost descris modul distribuirii inițiale, odată ce un tip de vaccin este aprobat ca fiind sigur și eficace: în funcție de dimensiunea populației țării – având prioritate anumite grupuri. Alexandru Rafila și Raed Arafat, însă, și-au exprimat îngrijorarile față de provocările distribuirii la nivel național, odată ce un vaccin este aprobat.

    Citește mai mult:
    dw.com Vaccinul împotriva noului coronavirus: Ce mai așteptăm?

    Rata de incidență declanșează scenariul roșu

    În București, pragul de 3 cazuri la mia de locuitori a fost depășit duminică, 18 octombrie. Conform autorităților, aceasta presupune intrarea în scenariul roșu la 48 de ore și luarea următoarelor măsuri: închiderea cinematografelor, a casinourilor, a restaurantelor și cafenelelor la interior cu excepția hotelurilor, interzicerea concertelor și a spectacolelor. Totodată se va introduce obligația purtării măștii în toate spațiile deschise. În ceea ce privește școlile, acestea vor fi închise cel mai probabil marți, afirmă Ministrul Educației. Și județele Alba și Vâlcea se apropie de acest scenariu. Transferarea activităților școlare în mediul online vine în contextul în care România se confruntă în continuare cu probleme în ceea ce privește dotarea digitală în școli.

    Citește mai mult:
    digi24.ro DOCUMENT. Hotărârea prin care Guvernul prelungește starea de alertă de la 15 octombrie. Ce măsuri trebuie respectate
    mediafax.roSe pregătesc de scenariul roșu în școlile din Romania
    ec.europa.eu2nd Survey of Schools: ICT in Education

    Summitul UE: Brexit, coronavirus și schimbări climatice

    Între 15 și 16 octombrie, liderii UE s-au reunit în cadrul summitului Consiliului European pentru a discuta despre actuala situație epidemiologică din Uniune, relația cu Regatul Unit și combaterea schimbărilor climatice. Consiliul European încurajează cooperarea la nivel mondial și stabilirea unui proces solid și echitabil de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Liderii europeni au lansat un apel către Regatul Unit, solicitând întreprinderea unor pași în următoarele săptămâni pentru obținerea unui acord de retragere din UE.

    De asemenea, Consiliul European a reafirmat obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030 și a făcut apel către toate statele membre să  participe  la acest efort de îndeplinire a neutralității climatice.

    Citește mai mult:
    axios.comBoris Johnson says U.K. must prepare for no-deal Brexit
    reuters.comFactbox: The road to Europe’s new climate change target

    Bugetul UE pe termen lung – în curs de negociere

     

    Discuțiile privid bugetului pe termen lung al Uniunii Europene (Multiannual Financial Framework) se află în impas. În iulie, Comisia și Parlamentul European au stabilit un buget de 1.074 miliarde Euro pentru următorii 7 ani. La acesta se adaugă Foundul de Recuperare de 750 miliarde Euro. Însă, înainte de finalizarea bugetului, Parlamentul a cerut o creștere de 39 miliarde Euro pentru 15 programe, printre care Erasmus, sănătate și inovație. Puține sunt statele susținătoare (Germania), cele mai multe refuzând creșterea bugetului – din motive financiare (Olanda) sau dorind să evite legislația atașată schimbării de buget (Polonia, Ungaria). Spania, în shimb, vrea să grăbeasă aprobrea bugetului pentru a putea accesa fondurile.

    Citește mai mult:
    euractiv.comErasmus celebrated worldwide as MEPs push for more funding
    europarl.europa.euQ&A on the EU’s long-term budget (Multiannual Financial Framework, MFF)
    consilium.europa.eu A recovery plan for Europe

    Simplificările sunt mai credibile decât explicațiile complexe

    O informație este cu atât mai convingătoare, cu cât o putem procesa mai fluent la nivel cognitiv. Mesajele menite să dezinformeze exploatează acest fapt, oferind explicații simplificatoare unor situații complexe. De exemplu, interpretarea conform căreia COVID-19 este „doar o gripă” înlocuiește detaliile medicale complicate despre mecanismele noii infecții virale. Mai mult decât atât, știrile false mizează mult pe impactul vizual, pentru a ușura procesarea mesajului: imagini declanșatoare de emoții negative, fonturi ușor de citit, grafică atractivă și text puțin. La nivel de limbaj, sunt preferate redundanțele, sloganurile și ritmicitatea.

    Citește mai mult:
    blogs.scientificamerican.com Scientific American: How Disinformation Hacks Your Brain

    COVID-19 – #ACinceaCauzăDeDeces

    „Evoluţia pandemiei de COVID-19 în Europa este îngrijorătoare: numărul de cazuri zilnice creşte, spitalizările de asemenea. COVID-19 este de acum cea de-a cincea cauză de deces, iar pragul de 1.000 de decese zilnice a fost atins.” – Declarație a Directorului Biroului regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, cu ocazia unei conferințe de presă.

    „The evolving epidemiological situation in Europe raises great concern: daily numbers of cases are up, hospital admissions are up, COVID-19 is now the fifth leading cause of death and the bar of 1,000 deaths per day has now been reached.”

    Europa continuă lupta împotriva noului virus, SARS-CoV-2

    Europa a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de COVID-19 de la 6 milioane la peste 7 milioane de cazuri confirmate în 10 zile, potrivit Organizației Mondiale a Sănătații. Odată cu această creștere, statele membre UE au impus noi restricții: Franța a introdus în nouă orașe starea de asediu în intervalul orar 21:00 și 6:00, pe o perioadă de patru săptămâni, în timp ce Germania își încurajează cetățenii să nu se deplaseze în locuri cu o rată a infectărilor ridicată, limitează întrunirile sociale și impune o oră obligatorie de închidere a localurilor și restaurantelor. Alte state, precum Republica Cehă, Grecia sau Marea Britanie au declarat închiderea școlilor și localurilor, caratina parțială și purtarea obligatorie a măștii în toate spațiile publice închise.

    Citește mai mult:
    cnbc.com – Europe scrambles to control coronavirus second wave, with a state of emergency and lockdowns
    linkedin.comEurope battles new virus surges

    Echipa ANTI-FAKE



    Cunoști o știre fake pe care o putem combate prin documentare? Scrie-ne despre ea completând formularul de aici. Editorii noștri o vor aprofunda și o pot include în următoarea ediție a newsletterului Anti-Fake. Săptămâna în 5 minute.

    Dacă ți-a plăcut newsletterul Anti Fake. Săptămâna în 5 minute, trimite-l unui prieten, click aici:



    Anti Fake. Săptămâna în 5 minute este un proiect al Asociației Eurocomunicare, powered by The Black Sea Trust for Regional Cooperation. A project of the German Marshall Fund.
    Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, The German Marshall Fund sau a partenerilor săi.

    Facebook
    YouTube
    Instagram