Citește întregul fact checking aici.
Impactul economic al tehnologiilor de observare a Pământului în combaterea schimbărilor climatice
NASA monitorizează constant suprafața terestră, gheața, oceanele și atmosfera cu ajutorul a peste 30 de sateliți. Acești sateliți urmăresc fenomene naturale devastatoare, cum ar fi inundațiile și incendiile, și îmbunătățesc gestionarea resurselor naturale. Astfel, tehnologiile de observare a Pământului (EO) oferă date critice despre starea mediului nostru și aduc beneficii economice semnificative.
Tehnologiile EO permit monitorizarea precisă a gazelor cu efect de seră, cum ar fi CO2 și metanul, identificând sursele de emisii și permițând măsuri corective rapide. De asemenea, datele EO evaluează riscurile legate de infrastructură și mediu, ajutând la prevenirea incendiilor și la gestionarea mai eficientă a infrastructurilor critice. În plus, tehnologiile EO asigură trasabilitatea produselor și detectează activitățile ilegale, cum ar fi defrișările neautorizate, menținând sustenabilitatea și protejând resursele naturale.
Un raport recent al Forumului Economic Mondial estimează că tehnologiile EO ar putea adăuga peste 700 de miliarde de dolari anual la economia globală până în 2030. Aceste tehnologii ar putea reduce anual emisiile de gaze cu efect de seră cu două gigatone, echivalentul a 3,6% din emisiile globale anuale de astăzi. De asemenea, contribuția cumulativă la PIB-ul global între 2023 și 2030 ar putea ajunge la 3,8 trilioane de dolari.
Citește mai mult:
weforum.org: Amplifying the Global Value of Earth Observation
Inteligența artificială – cheia inovației tehnologice pentru combaterea crizei climatice
Inovarea tehnologică este necesară dacă ne dorim să evităm cele mai dezastruoase scenarii ale efectelor schimbărilor climatice. Capacitățile Inteligenței Artificiale (IA) generative pentru procesarea limbajului natural, sinteza datelor și prototiparea produselor pot oferi instrumente practice pentru oamenii de știință și companiile de tehnologie. Criza climatică nu poate fi rezolvată în interiorul unui laborator: rezultatele se văd atunci când progresele tehnologice și științifice ajung în lumea reală.
Pe lângă activitățile de cercetare și dezvoltare (R&D), actorii implicați trebuie să se concentreze pe rezultatele aplicabile și inovatoare, cum ar fi prototiparea produselor. Spre exemplu, calea de la cercetare la prototip – poate fi lungă și costisitoare. Inteligența artificială poate scurta ciclul tehnologic, în special în crearea de prototipuri, prin accelerarea descoperirilor și proiectării, cum ar fi îmbunătățirea bateriilor litiu-ion și a panourilor solare sau dezvoltarea de materiale rezistente la foc. Metodele tradiționale care calculează proprietățile materialelor de la zero consumă timp și resurse de calcul semnificative.
Astăzi, IA poate prezice acum noi proprietăți ale materialelor fără calcule inițiale exhaustive. Face acest lucru prin învățarea relațiilor dintre structurile atomice și proprietățile lor și sugerând configurații optime. Deși acesta este încă un domeniu în curs de dezvoltare, cu unele limitări, există un potențial semnificativ de inovare, care va permite găsirea unor soluții rapide la preocupări urgente în depășirea pragului critic al climei.
Citește mai mult:
weforum.org – Post breakthrough: How AI can lift climate research out of the lab and into the real world
Ce este Biorafinarea?
Biorafinarea este un proces prin care biomasa, adică materiale biologice regenerabile, se transformă într-o gamă largă de produse care pot fi utile, precum: alimente, furaje pentru animale, combustibili, produse chimice, căldură și chiar energie. Scopul principal al acestui proces este de a folosi cât mai mult resursele naturale disponibile și de a crea produse noi și ecologice. Acestea se doresc a fi niște înlocuitori pentru cele pe bază de petrol.
În ceea ce privește funcționarea propriu-zisă a acestui proces, biorafinarea implică mai multe etape de procesare și sunt folosite tehnologii biologice, chimice și fizice. De exemplu: fermentarea microbiană (concret, microorganismele transformă biomasa în diferite produse utile), biocataliza (utilizează enzime pentru a accelera reacțiile chimice), digestia anaerobă (se referă la descompunerea materialelor organice fără oxigen pentru a produce biogaz), gazificarea și piroliza (sunt procese termice care descompun biomasa la temperaturi ridicate pentru a produce gaze și lichide necesare)
Unul dintre principalele avantaje ale biorafinării este permiterea utilizării eficiente a tuturor părților biomasei, inclusiv a resturilor care ar fi fost aruncate. Spre exemplu, în industria forestieră și alimentară, biorafinăriile pot transforma deșeurile în produse ca vopsele, țesături și combustibili.
Un bun exemplu de succes în biorafinare este industria sfeclei de zahăr din Europa. După eliminarea cotelor de zahăr în UE, această industrie a valorificat mult mai bine resursele disponibile, producând nu doar zahăr, ci și alte produse valoroase. Alte industrii care explorează biorafinarea sunt industria hârtiei, procesatorii de alimente și băuturi, producătorii de furaje pentru animale.
În plus, biorafinăriile sunt esențiale pentru dezvoltarea de produse noi și ecologice, necesare pentru a atinge obiectivele globale de protecție a mediului. De exemplu, în Suedia, guvernul a investit masiv în biorafinării pentru a dezvolta soluții sustenabile și a crea un centru mondial de bioeconomie eficientă și circulară.
Biorafinarea este o tehnologie importantă pentru un viitor durabil, deoarece permite utilizarea completă a resurselor regenerabile, reduce dependența de combustibili fosili și contribuie la protecția mediului.
Citește mai mult aici:
Ri.se – What is a biorefinery?
Nnfcc.co.uk – Biorefining
#Dimensiunea uriașă a problemei nu este bine înțeleasă
„Dimensiunea uriașă a problemei nu este bine înțeleasă. În consecință, până vom înțelege despre ce este vorba, vor exista milioane de refugiați, fenomene meteorologice extreme care se vor intensifica, penurie de alimente și apă, înainte ca majoritatea să accepte urgența reducerii emisiilor. Iar atunci va fi prea târziu”, a declarat Ralph Sims, de la Universitatea Massey din Noua Zeelandă, cu privire la nevoia de implicare a decidenților în gestionarea schimbările climatice.
Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.
