Citește întregul fact checking aici.
Schimbările climatice afectează viteza de rotație a Pământului și modul în care măsurăm timpul
Un nou studiu, publicat în revista Nature, a constatat că accelerarea procesului de topire a gheții din Groenlanda și Antarctica are un efect de încetinire a rotației Pământului. Calotele de gheață își pierd acum masa de cinci ori mai repede decât în urmă cu 30 de ani. Pe măsură ce gheața de la poli se topește, se schimbă locul unde este concentrată masa Pământului afectând viteza unghiulară a planetei. Studiul sugerează că influența umană a schimbat astfel ceva dintotdeauna considerat a fi o constantă naturală.
Datorită unui complex de factori, Pământul a început să se rotească mai repede în ultimele decenii, o tendință temporară care i-a determinat pe oamenii de știință să ia în considerare pentru prima dată de la instituirea timpului universal coordonat (UTC), scăderea unei singure secunde în întreaga lume, eveniment planificat pentru 2026. Dar topirea gheții polare a întârziat această posibilitate cu aproximativ trei ani, conform studiului. Intensificarea schimbărilor climatice va face ca topirea gheții să aibă un efect și mai profund asupra modului în care planeta se rotește.
Citește mai mult:
bbc.com – Climate change could affect timekeeping, study says
nbcnews.com – Melting polar ice is slowing the Earth’s rotation, with possible consequences for timekeeping
O nouă tehnologie pentru reducerea fenomenului de acidificare a oceanelor
Eforturile de combatere a efectelor schimbărilor climatice trebuie orientate către reducerea emisiilor de carbon și implementarea la scară largă a strategiilor de eliminare a dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă și oceane. Datele arată că doar 45% din emisiile de dioxid de carbon rămân în atmosferă, în timp ce 25% sunt stocate în materie vegetală și sol, iar 30% sunt absorbite de oceane. Cantitățile imense de dioxid de carbon dizolvate în oceane cresc aciditatea acestora, iar milioane de specii marine și ecosisteme întregi, în special recifele de corali, nu se pot adapta acestor schimbări.
Printre măsurile care ar putea echilibra nivelul de aciditate al oceanelor se regăsește abordarea electrochimică operată cu energie decarbonizată. Folosind un proces numit electrodializă cu membrană bipolară (BMED), aciditatea apei de mare este îndepărtată direct, fără adăugarea de alte substanțe minerale. Această tehnologie necesită doar apă de mare, electricitate și membrane specializate. Tehnologia este limitată parțial de costul și disponibilitatea redusă a acestor membrane specializate.
Mai multe companii start-up lucrează în prezent la dezvoltarea unor membrane ultra-subțiri ce vor putea fi utilizate la scară largă pentru a reduce eficient aciditatea oceanelor. Totuși, pentru a depăși provocările tehnologice și a îndeplini obiectivele climatice, sprijinul guvernamental și industrial ar trebui să fie masiv și orientat către implementarea acestor tehnologii în întreaga lume.
Citește mai mult:
theconversation.com – New electrochemical technology could de-acidify the oceans – and even remove carbon dioxide in the process
Antifake.ro – Impactul produs în urma acidificării oceanelor
Antifake.ro – Dovezi științifice emergente potrivit cărora am pășit într-o nouă eră geologică
Permacultura, o abordare sustenabilă
Permacultura face referire la o metodă sustenabilă pentru proiectarea și gestionarea ecosistemelor umane. Termenul reprezintă o încropire a cuvintelor „permanent” și „agricultură” reușind, astfel, să pună în evidență scopul propriu-zis al metodei, adică oferirea unor soluții durabile și pe termen lung în relația dintre oameni și mediul înconjurător.
În primul rând, această practică presupune observarea atentă a modelelor și proceselor din natură, pentru a facilita proiectarea de sisteme umane care imită. Unul dintre principiile fundamentale ale acestei metode sustenabile este conservarea și regenerarea resurselor naturale. Mai exact, acesta se referă la utilizarea eficientă a apei, solului și energiei solare, precum și promovarea biodiversității și fertilității solului. Mai mult, practici ca plantarea, protejarea habitatelor naturale sau compostul pot contribui, mai mult decât credem, la menținerea sănătății ecosistemelor și la conservarea diversității biologice.
Pe lângă beneficiile ecologice, permacultura promovează o abordare comunitară și participativă, prin implicarea membrilor comunității în proiectarea și gestionarea sistemelor locale. Totodată, acest ultim beneficiu reprezintă și un punct de plecare spre seria de critici la adresa practicii. Există voci care susțin că permacultura nu poate fi realizată din cauza spațiului insuficient de care dispun indivizii, a lipsei instrumentelor și echipamentelor necesare. Alte critici fac referire la implementarea dificilă și necesitatea posesiei unui set de cunoștințe extinse pentru a putea pune în practică.
Chiar și așa, permacultura poate juca un rol important în promovarea unei societăți sustenabile și a unui mediu înconjurător sănătos.
Citește mai mult:
Britannica.com – Permaculture
Greenly.earth – Permaculture: Definition, Principles and Examples
#Ar trebui să strigăm „foc”
„Ar trebui să strigăm foc… dar rearanjăm scaunele de pe puntea Titanicului”, afirmația vine din partea fotografului Edward Burtnysky, recunoscut pentru maniera prin care surprinde impactul uman asupra planetei, și reprezintă opinia sa cu privire la efectele crizei climatice și atitudinea oamenilor cu privire la acestea.
Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.
