Citește întregul fact checking aici.
Schimbările climatice vor determina creșteri ale prețurilor la alimente în următorii 10 ani
Potrivit unui nou studiu realizat în colaborare cu Banca Centrală Europeană, până în 2035, temperaturile mai ridicate vor duce la creșterea prețurilor la alimente la nivel mondial cu un nivel cuprins între 0,9 și 3,2% în fiecare an. Pentru a afla cum afectează schimbările climatice prețurile alimentelor, autorii studiului au comparat datele privind prețurile lunare ale unei game de bunuri și servicii în 121 de țări între 1996 și 2021, împreună cu condițiile meteorologice la care au fost expuse acele țări. Cercetătorii au căutat corelații între prețurile alimentelor și factori precum temperatura medie lunară, variabilitatea temperaturii și măsurile de secetă și precipitații extreme. Ei au descoperit o legătură strânsă între temperatura medie și prețurile alimentelor din luna următoare.
Factori precum precipitațiile extreme au avut un impact mai mic asupra prețurilor alimentelor decât temperaturile medii, potrivit autorilor studiului. Acest lucru se poate datora faptului că inundațiile tind să fie localizate, în timp ce temperaturile peste medie pot fi foarte răspândite. Echipa de cercetare a mai investigat modul în care prețurile alimentelor s-ar putea schimba pe baza creșterii medii a temperaturii în proiecțiile modelului climatic. În cel mai rău scenariu de emisii, inflația globală a alimentelor din cauza schimbărilor climatice depășește 4% pe an până în 2060.
Citeste mai mult:
newscientist.com – Food costs more because of climate change – and it will get worse
nature.com – Global warming and heat extremes to enhance inflationary pressures,
Ce impact are Inteligența Artificială asupra mediului?
Tehnologiile pe bază de inteligență artificială avansează rapid, iar cererea pentru acestea este în creștere în întreaga lume. Odată cu această cerere, crește și nevoia de energie electrică necesară pentru antrenarea și funcționarea sistemelor de IA. Impactul exact pe care IA îl va avea asupra crizei climatice este greu de calculat în prezent, pentru că diferite tipuri de sisteme pe bază de inteligență artificială necesită cantități diferite de putere de calcul. Spre exemplu, dezvoltarea ChatGPT-3 a produs echivalentul a aproximativ 500 de tone de dioxid de carbon, însă modelele mai simple produc emisii minime. În alte cazuri, se estimează că impactul IA va fi determinat de scopurile pentru care tehnologia va fi folosită, nu neapărat din costul antrenării unui sistem.
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts a arătat că antrenarea unui sistem IA echivalează cu aproximativ 300 de zboruri dus-întors între New York și San Francisco, de aproape 5 ori mai mult decât emisiile pe durata de viață ale unei mașini medii. Mai mult, până în 2040, se estimează că emisiile din industria tehnologiei informației și comunicațiilor vor ajunge la 14% din emisiile globale, majoritatea acestor emisii provenind din infrastructură, în special centrele de date și rețelele de comunicații.
În prezent, domeniul dezvoltării și utilizării IA este marcat de o lipsă de transparență și responsabilitate în ceea ce privește impactul său asupra mediului. Evaluarea precisă a amprentei de carbon sau a impactului asupra mediului este îngreunată de dezvoltatorii care nu furnizează date precise cu privire la consumul de energie necesar în antrenarea și utilizarea modelelor pe bază de IA. Pentru a rezolva acest lucru sunt necesare proceduri și legi mai transparente care vor permite colaborarea între organizații, mediul academic, cercetători și factorii de decizie și vor asigura utilizarea IA în conformitate cu preocupările de mediu.
Citește mai mult:
scientificamerican.com – AI’s Climate Impact Goes beyond Its Emissions
Este poluarea luminoasă o „poluare” în adevăratul sens al cuvântului?
În zilele noastre, orașele sunt luminate tot mai puternic, iar poluarea luminoasă s-a transformat dintr-o problemă minoră într-un fenomen global cu consecințe serioase asupra mediului și sănătății umane. Definită ca dispersia excesivă a luminii artificiale în atmosferă, poluarea luminoasă amenință calitatea cerului nostru nocturn și biodiversitatea planetei. De asemenea, poluarea luminoasă este considerată o formă de irosire a energiei care cauzează multiple efecte adverse și degradează calitatea mediului înconjurător.
Impactul asupra mediului este substanțial. Mai exact, afectează ciclurile naturale ale plantelor și animalelor, comportamentul acestora și tulbură migrația. Lumina artificială necontrolată poate deruta și afecta negativ viața sălbatică. Totodată, perturbările în ritmurile de lumină pot avea consecințe neașteptate asupra ecosistemelor fragile.
Sănătatea umană este, de asemenea, în pericol. Excesul de lumină artificială în timpul nopții poate perturba somnul și ritmurile circadiene, contribuind la tulburări de somn și la probleme de sănătate, cum ar fi insomniile și stresul cronic. Mai mult, există dovezi că expunerea constantă la lumină artificială în timpul nopții poate crește riscul de anumite afecțiuni, inclusiv tulburări metabolice și boli cardiovasculare.
În domeniul astronomiei, poluarea luminoasă este o problemă majoră. Strălucirea excesivă a cerului nocturn face observarea stelelor și a altor fenomene cosmice dificilă sau chiar imposibilă. Acest lucru nu numai că afectează cercetările astronomice, dar și reduce legătura umană cu universul și cu minunile sale.
În ciuda provocărilor menționate, există și soluții. Poluarea luminoasă poate fi redusă prin implementarea tehnologiilor de iluminat eficiente energetic și utilizarea de corpuri de iluminat bine proiectate, echipate cu controale optice moderne pentru a direcționa lumina în jos. Și instituțiile publice pot ajuta prin adoptarea și aplicarea unor legi și ordonanțe adecvate privind controlul luminii.
Citește mai mult aici:
Britannica.com – light pollution
Britannica.com – Is Light Pollution Really Pollution?
#Suntem la kilometri distanță de obiectivele Acordului de la Paris
„Suntem la kilometri distanță de obiectivele Acordului de la Paris și la câteva minute înainte de miezul nopții pentru pragul limită de 1,5 grade. Dar nu este prea târziu.”. Afirmația îi aparține lui António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite, și a fost rostită de către acesta în cadrul discursului său de deschidere de la COP28.
Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.
