Green fact checking-ul săptămânii: Date științifice despre concentrația CO2 din atmosferă prezentate distorsionat pentru a nega schimbările climatice

Informații de context

Mai multe postări de pe rețelele sociale susțin că o creștere a concentrației de CO2 din atmosfera „nu ar fi o problemă”. De exemplu, o astfel de postare pe rețeaua X sugerează că procentul aparent mic de CO2 din atmosfera este un semn că „nu ar trebui să dăm economia peste cap, să creștem prețurile la energie, să lovim în mediul de afaceri și să punem în pericol locurile de muncă, deoarece 0,04% din atmosferă este dioxid de carbon”.

Mai jos avem un exemplu de titlu al unui astfel de articol publicat online care prezintă în mod distorsionat anumite date științifice cu scopul de a minimiza importanța factorului uman în provocarea crizei climatice. Articolul conține afirmații false precum „dogma conform căreia încălzirea globală este cauzată de activitatea umană, nu are niciun fundament științific” și face referire la „organizațiile științifice globaliste” care ar fi rău intenționate.

NASA a confirmat că activitățile umane au dus la creșterea conținutului de dioxid de carbon din atmosfera cu 50% în mai puțin de 200 de ani. Așa cum afirmă și cei de la National Geographic, dioxidul de carbon ne este atât prieten cât și dușman, fiind esențial pentru viața de pe Pământ, dar numai în cantități foarte limitate. Richard Engelen, director adjunct al Copernicus Atmosphere Monitoring Services (CAMS), serviciul Uniunii Europene (UE) pentru date atmosferice în timp real, a declarat că procentul aparent mic de CO2 din atmosfera Pământului nu este, totuși, un indicator al impactului schimbărilor climatice.

Gazele cu efect de seră acționează la fel cu pereții unei sere: absorb căldura soarelui reflectată de suprafața Pământului, o captează în atmosferă și o împiedică să ajungă în spațiu. Efectul de seră menține temperatura Pământului caldă la un nivel acceptabil, susținând viața pe Pământ. Multe gaze cu efect de seră apar în mod natural în atmosferă, dar activitatea umană contribuie la acumularea acestora. Ca urmare, efectul de seră din atmosferă este accentuat și modifică clima planetei noastre, ducând la schimbări în tiparele căderilor de zăpadă și ploilor, la o creștere a temperaturilor medii și la evenimente climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură și inundațiile.

Având în vedere puterea CO2, chiar și creșterile mici sunt substanțiale pentru temperaturile globale. Concentrația de CO2 în atmosfera Pământului a crescut, de la aproximativ 0,028% în 1750 la 0,042% în 2022, potrivit datelor Copernicus. Schimbările climatice, care sunt determinate parțial de dioxidul de carbon, au dus deja la îmbolnăvire și deces din cauza fenomenelor meteorologice extreme, perturbarea sistemelor agricole și creșterea ratei îmbolnăvirilor.

Potrivit InfoClima.ro, acum trei sute de ani, concentraţia de dioxid de carbon era aproximativ constantă şi abia în ultimele două sute de ani a început să crească accelerat. Emisiile de dioxid de carbon sunt corelate destul de bine cu creşterea populației, iar activitățile umane determină emiterea unor cantități mari de dioxid de carbon în atmosferă, an de an. Plantele şi oceanele nu fac față ritmului impus de om şi nu absorb decât o parte din el.

Evaluarea noastră: Distorsionat

Ponderea aparent mică a CO2 în atmosfera Pământului, în comparație cu alte gaze, nu se traduce printr-un impact nesemnificativ asupra schimbărilor climatice. Dimpotrivă, modificarea relativă a concentrației de CO2 în ultimele două secole, care a crescut din cauza acțiunii umane, este cea mai semnificativă schimbare pentru climă. Teza carbonului, care nu poate fi dăunător vieții de pe Pământ, este falsă. Astfel de distorsionări, precum cea analizată, sunt cu atât mai periculoase cu cât folosesc unele date științifice, precum procentajul CO2 din atmosfera, într-un mod selectiv și manipulatoriu pentru a conferi credibilitate unor narațiuni înșelătoare.

Disclaimer!

Green Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau pur și simplu false nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.