Green Anti-Fake

Newsletterul Green ANTI-FAKE: Prăpastia dintre avertismentele științifice și politicile guvernamentale din domeniul climatic

Posted on ianuarie 7, 2024 by eurocomunicare

Citește întregul fact checking aici.

Prăpastia dintre avertismentele comunității științifice și politicile guvernelor în domeniul climatic

James Hansen, fost expert NASA și cel care a vorbit pentru prima data despre fenomenul încălzirii globale, a declarat recent că anul 2023 va fi ținut minte ca punctul de cotitură în care a devenit evident eșecul guvernelor privind abordarea crizei climatice. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA a calculat că 2023 este cel mai calduros an, raportat la setul său de date de 174 de ani. Comentariile lui Hansen reflectă consternarea experților față de prăpastia dintre avertismentele științifice și acțiunile guvernamentale. Relevant este că a fost nevoie de aproape trei decenii pentru ca liderii mondiali să recunoască, la summitul COP28 din Dubai, contribuția determinantă a combustibililor fosili la crearea crizei climatice.

James Hansen este primul om de știință care a tras alarma cu privire la încălzirea accelerată a planetei. Pe 23 iunie 1988, Hansen, pe atunci expert NASA, a depus mărturie alături de alți cercetători în fața Comisiei pentru Energie și Resurse Naturale din Senatul SUA cu privire la impactul devastator al schimbărilor climatice. În cadrul acelei audieri publice, Hansen a susținut „cu o probabilitate de 99% încredere” că recenta creștere bruscă a temperaturilor a fost rezultatul direct al activității umane. Fostul climatolog al NASA a cerut încă de atunci Congresului SUA să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice. În prezent director al programului climatic de la de la Universitatea Columbia din New York, Hansen a spus că cea mai mare speranță este o schimbare generațională la nivel de leadership.

Citește mai mult:

theguardian.com – World will look back at 2023 as year humanity exposed its inability to tackle climate crisis, scientists say

Cum este utilizată Inteligența Artificială pentru combaterea schimbărilor climatice?

În ultimul an, numeroase industrii și companii au adoptat Inteligența Artificială (IA), inclusiv pentru a contribui la rezolvarea crizei climatice. În prezent, există patru moduri principale prin care IA poate contribui la combaterea schimbărilor climatice: detectarea metanului, detectarea timpurie a incendiilor forestiere, prevenirea noilor incendii și mineritul.

Spre exemplu, în procesul de detectare a metanului, IA este utilizată pentru a analiza datele satelitare și pentru a identifica emisiile de metan eliberate în urma activităților din sectoarele energetice și agricole. Inteligența artificială este utilizată și în detectarea timpurie a incendiilor forestiere cu ajutorul unor senzori plasați în păduri. Senzorii detectează gaze specifice eliberate atunci când materialul organic arde, ajutând la identificarea și stingerea focarelor incipiente. De asemenea, IA este utilizată în procesul arderilor controlate pentru a preveni noi incendii. Asistenții inteligenți accesează seturi mari de date și modele complexe pentru a decide unde și când să efectueze aceste arderi. Inteligența Artificială accelerează și explorarea mineralelor critice precum litiul, cobaltul și cuprul, necesare pentru construcția panourilor solare și a vehiculelor electrice.

Citește mai mult:

businessgreen.com – Could AI provide the recipe for faster, less-destructive minerals mining?

weforum.org – This AI model can help prevent up to 76% of wildfires

Ce este captarea carbonului din sol?

Captarea carbonului din sol, cunoscută și sub denumirea de „agricultura carbonului” sau „agricultura regenerativă”, include diferite moduri de gestionare a terenurilor agricole, astfel încât solul să absoarbă și să rețină mai mult carbon. Captarea carbonului din sol ajută la refacerea solurilor degradate, îmbunătățește productivitatea agricolă și determină o reziliență crescută la condițiile actuale de climă.

Creșterea cantității de carbon din sol se realizează în diferite moduri, prin practici precum de cultivarea redusă, rotația culturilor sau gestionarea pășunatului. Pe lângă faptul că oferă beneficii locale economice și pentru mediu, aceste practici permit captarea dioxidul de carbon din atmosferă și stocarea acestuia în sol. Adoptarea practicilor și tehnologiilor agricole sustenabile pot contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Tehnicile de captare a carbonului din sol sunt deja utilizate pe scară largă, dar ar trebui extinse substanțial pentru a obține beneficii climatice semnificative. În același timp, sunt necesare mai multe cercetări referitoare la captarea carbonului în funcție de tipurile de sol sau de condițiile climatice, precum și implementarea unor tehnologii care să permită monitorizarea cantităților de carbon captat.

Citește mai mult:

eos.com – Soil Organic Carbon Sequestration: Taking A Closer Look

ecowatch.com – Carbon Sequestration 101: Everything You Need to Know

#Tinerii vor realiza că trebuie să preia frâiele asupra viitorului

„Când copiii și nepoții noștri se vor uita în trecut și vor analiza istoria schimbărilor climatice provocate de om, anii 2023 și 2024 vor fi priviți drept un punct de cotitură, când guvernele și-au dovedit incapacitatea de acțiune în domeniu […] Partea bună este că tinerii vor realiza că trebuie să preia frâiele asupra propriului lor viitor. Actualele turbulențe politice pot deveni o sursă de oportunitate în acest sens.” – declarația lui James Hansen, fost director al Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, profesor la Institutul Pământului din cadrul Universității Columbia, SUA.