Newsletterul Green ANTI-FAKE: Sistemul Climate TRACE, o revoluție privind monitorizarea CO2

Citește întregul fact checking aici.

Reducerea emisiilor de metan, un subiect important pe agenda summitului global COP28

Metanul captează de aproximativ 80 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon pe termen scurt. Având în vedere că rezistă doar aproximativ un deceniu în atmosferă, oprirea emisiilor de metan poate avea un impact imediat asupra încălzirii globale. În 2021, 149 de țări au semnat Global Methane Pledge, cu promisiunea de a reduce emisiile de metan cu 30% până în 2030.  Agenția Internațională pentru Energie estimează că emisiile de metan de la combustibilii fosili vor trebui să scadă cu 75% în acest deceniu pentru ca lumea să rămână în limitele convenite la nivel internațional ale Acordului de la Paris privind clima.

În cadrul summitului COP28 din Dubai, combaterea poluării cu metan a fost un subiect important, iar mai multe inițiative și parteneriate au fost anunțate pentru a aborda această problemă critică. Secretarul General al ONU, António Guterres, a criticat promisiunile industriei de petrol și gaze privind reducerea scurgerilor de metan din conductele lor până în 2030, afirmând că acestea sunt insuficiente pentru a aborda în mod semnificativ criza climatică. De asemenea, Guterres a criticat lipsa de claritate a industriei cu privire la atingerea obiectivului de zero emisii nete până în 2050, esențial pentru integritatea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice​​​.

Dintre inițiativele avute în cadrul summitului amintim de Waste MAP, prima platformă globală care utilizează monitorizarea prin satelit pentru a urmări și măsura emisiile de metan din deșeuri. Această platformă, dezvoltată de Global Methane Hub și parteneri, va fi implementată în 20 de megaurburi globale, oferind guvernelor locale și ONG-urilor capacitatea de a identifica și atenua emisiile de metan înainte de a deveni periculoase​. De asemenea, șase dintre cele mai mari companii de lactate din lume – Danone, Bel Group, General Mills, Lactalis USA, Kraft Heinz și Nestlé – s-au alăturat Alianței de Acțiune pentru Metanul Lactic. Acestea vor începe să raporteze emisiile lor de metan până la mijlocul anului 2024 și vor elabora planuri de acțiune pentru metan până la sfârșitul aceluiași an.

Activitățile umane reprezintă aproximativ 60% din emisiile globale de metan, aproximativ o treime din acestea provin din scurgerile de la echipamentele pe bază de combustibili fosili, o treime din arderea gazelor, de la puțurile de petrol și gaze abandonate și minele de cărbune, iar o altă treime din agricultură. Combustibilii fosili sunt cea mai bună țintă pentru reducerea rapidă a emisiilor de metan.

Sursa grafic: adaptare după Saunois et al. 2020, The Global Methane Budget 2000–2017

Citește mai mult:

Theconversation.com – COP28 begins: 4 issues that will determine if the UN climate summit is a success, from methane to money

Sistemul Climate TRACE, o revoluție privind monitorizarea CO2

Climate TRACE reprezintă o organizație non-profit, finanțată de Google, care urmărește și analizează emisiile de dioxid de carbon de la centralele electrice, fabrici, incendii, nave de marfă și alte activități umane folosind imagini din satelit, imagini în infraroșu și senzori de oxid de azot. Organizația intenționează să interpreteze aceste informații cu ajutorul unor instrumente de învățare automată pentru a crea o sursă accesibilă de date privind emisiile de CO2 în timp real.

În prezent, unele guverne reglementează și monitorizează emisiile de gaze cu efect de seră, precum Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) și Mecanismul de Monitorizare a Climei al Uniunii Europene. Alte guverne se bazează pe măsuri de auto-raportare care nu sunt întotdeauna transparente, nu identifică surse individuale sau pot fi supuse, în mod deliberat, unor sub-raportări.

Astfel, guvernele și alte instituții sau organizații din întreaga lume ar putea folosi datele Climate Trace pentru a detecta sursele de  poluare ilegală sau pentru a verifica conformitatea cu acordurile internaționale privind schimbările climatice. De asemenea, instrumentul care se află încă în etapa de prototip, ar putea oferi companiilor care încearcă să reducă sau să elimine amprenta de carbon mai multe date pentru a le ghida activitățile. Datele provenite din proiectul Climate TRACE ar putea spori acuratețea calculelor de emisii și ar putea să-și extindă utilitatea în țările în care lipsesc reglementări riguroase de raportare. La fel ca multe alte proiecte susținute cu ajutorul Inteligenței Artificiale, instrumentul se va îmbunătăți continuu pe măsură ce vor fi adăugate mai multe date, iar algoritmii vor deveni mai sofisticați.

Citește mai mult:

sap.com – Emerging Technologies to Tackle Climate Change

greentechmedia.com – Climate TRACE: Using Satellites and Machine Learning to Pinpoint Global Emissions

Deșertificare, un fenomen care amenință existența a peste un miliard de oameni

Deșertificarea este un fenomen prin care terenurile fertile devin din ce în ce mai uscate, își pierd fertilitatea și devin asemănătoare unui deșert. De cele mai multe ori, acesta este rezultatul unor schimbări climatice, precum și a activităților umane care duc la degradarea solului.

Printre principalele cauze care produc deșertificarea se enumeră: schimbările climatice (variațiile de temperatură și cantitățile de precipitații pot afecta calitatea solului), activitățile umane (practicile agricole excesive, defrișare, supra pășunat), poluarea.

De asemenea, deșertificarea are consecințe semnificative atât pentru mediul înconjurător (pierderea biodiversității, probleme cu apa), cât și pentru viața de zi cu zi a oamenilor (migrațiune forțată, probleme sociale și economice).

Pentru a putea combate deșertificarea, trebuie adoptate o serie de măsuri, cum ar fi reîmpădurirea terenurilor, gestionarea apelor, implementarea politicilor pentru conservarea solului, utilizarea unor practici agricole mai durabile. Ba mai mult, pentru ca aceste măsuri să fie cunoscute și implementate este necesar ca oamenii să conștientizeze efectele negative și importanța protejării și restaurării terenurilor afectate de fenomenul adus în discuție.

Europa a fost afectată de secete majore în ultimii 40 de ani, cu impacturi economice semnificative, iar până în 2100 ar putea ajunge la peste 65 de miliarde EUR. Potrivit Strategiei Naționale Privind Prevenirea și Combaterea Deșertificării și Degradării Terenurilor în România aproximativ o treime din teritoriul țării și 40% din suprafața agricolă sunt în zone cu risc de deșertificare. Studiile arată o scădere a precipitațiilor și o creștere a temperaturilor în România, contribuind la aceste fenomene.

Citește mai mult:

Britannica.com: desertification

United Nations: Desertification and its effects

ipcc.ch: SPECIAL REPORT: SPECIAL REPORT ON CLIMATE CHANGE AND LANDCH. Desertification

#Religiile trebuie să acționeze de urgență în favoarea mediului înconjurător

„Religiile trebuie să acționeze de urgență în favoarea mediului înconjurător, să-și educe adepții cu privire la un stil de viață sobru și fratern, în locul celui risipitor, și să depună eforturi pentru o revenire la contemplarea individuală a măreției naturii”. Declarația a fost făcută de către Papa Francisc prin intermediul unui mesaj video, cu ocazia Climate Change Conference (COP 28), desfășurată în Dubai.

Citește mai mult:

Reuters: Pope urges world religions to unite against environmental devastation

Urmăriți canalul ANTI-FAKE pe WhatsApp click aici.