Citește întregul fact checking aici.
Viitor incert pentru destinațiile de schi din Europa, datorită schimbărilor climatice
Un studiu publicat recent în revista Nature Climate Change estimează că, la nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de seră, 90% din stațiunile de schi din Europa se vor confrunta în cele din urmă cu o penurie critică de zăpadă naturală. Chiar și în cazul scenariilor mai optimiste, o treime din cele 2.234 de stațiuni de pe continentul european ar fi încă foarte vulnerabile la deficitul de zăpadă. Jumătate dintre stațiunile de schi din lume se află în Europa, unde generează aproximativ 28 de miliarde de euro
Stațiunile de schi la altitudini și latitudini mai mari, cum ar fi în țările nordice și în Alpii francezi, elvețieni și austrieci, pot reduce riscul climatic prin fabricarea mecanică a zăpezii, dar acest lucru va fi de puțin folos stațiunilor aflate mai la sud și la altitudini mai joase, potrivit studiului, primul care a luat în considerare costul și amprenta de carbon a consumului de energie și apă suplimentară pentru a produce zăpadă artificială. Producția de zăpadă artificială implică investiții și costuri de operare care expun stațiunile la riscul de faliment. Mai mult, chiar și acolo unde zăpada artificială poate fi produsă suficient de ieftin pentru a menține o stațiune deschisă și a obține profit, aceasta contribuie la un cerc vicios, prin creșterea încălzirii globale datorită consumului mare de energie. Impactul asupra mediului este amplificat prin creșterea cererii de apă și electricitate și prin adăugarea amprentei de carbon considerabile a industriei de schi, care se datorează, în mod tradițional, transportului și locuințelor.
Studiul a luat în considerare mai multe scenarii. Astfel, în cazul în care Pământul se încălzește cu 3°C peste nivelul de la mijlocul secolului al XIX-lea, așa cum este preconizat, stațiunile de schi din Europa s-ar confrunta cu un procentaj de risc ridicat în privința aprovizionării cu zăpadă naturală, astfel: 100% în cazul Alpilor germani și austrieci și al Turciei, 87% în cazul Alpilor elvețieni, 70% în cazul Munților Nordici și 91% în cazul Munților Carpați.
Citește mai mult:
France24.com – Climate change set to worsen snow shortages on Europe’s ski slopes, says study
Carbonbrief.org – Guest post: How climate change will hit snow levels across Europe’s ski resorts
Nature.com – Climate change exacerbates snow-water-energy challenges for European ski tourism
O nouă tehnologie de captare directă a carbonului din ocean
Studiile arată că oceanele acoperă peste 70% din suprafața Pământului și au absorbit aproximativ 25% din dioxidul de carbon cauzat de activitățile umane. Pe măsură ce activitatea umană și schimbările climatice cresc cantitatea de dioxid de carbon din oceane, acestea dăunează recifelor de corali și vieții marine. Nivelul actual al pH-ului apelor din oceane este de aproximativ 8,1, o scădere de 0,1 de la începutul Revoluției Industriale. Modificarea subtilă a nivelului pH-ului este alarmantă, deoarece o scădere a unei unități de pH echivalează cu o creștere de zece ori a acidității.
Cercetătorii au conceput o nouă tehnologie pentru a elimina dioxidul de carbon din apa oceanului, ajutând la inversarea acidificării apelor și la reducerea încălzirii globale. Noile modele de captare a dioxidului de carbon direct din oceane utilizează solvenți micro-încapsulați din carbonat de sodiu și membrane cu fibre care conțin hidroxid de sodiu. Autorii tehnologiei o numesc „captare indirectă a dioxidului din aer”, deoarece oceanul va absorbi mai mult dioxid de carbon din aer pentru a înlocui dioxidul de carbon pe care îl eliminăm, în urma activităților de pe suprafața planetei. Tehnologia este promițătoare, dar necesită construirea de capsule în loturi mari și studierea modului prin care acest model ar putea fi combinat cu infrastructura existentă, cum ar fi instalațiile de desalinizare.
Citește mai mult:
epa.gov – Understanding the Science of Ocean and Coastal Acidification
oceanservice.noaa.gov – What is Ocean Acidification?
Ce este REDD+?
Grija și atenția noastră ar trebui focalizate și asupra pădurilor, implicit a conservării și restaurării acestora, astfel încât să fie reduse emisiile de gaze cu efect de seră. REDD+ este o inițiativă globală care se referă la „Reducerea Emisiilor din Defrișare și Degradare Forestieră în Țările în Dezvoltare” și asupra căreia au convenit țările care și-au propus să diminueze impactul schimbărilor climatice prin reducerea defrișării și degradării pădurilor și prin gestionarea durabilă și conservarea acestora în țările în dezvoltare. Cu alte cuvinte spus, REDD+ reprezintă o strategie pentru combaterea schimbărilor climatice, deoarece defrișarea și degradarea pădurilor contribuie semnificativ la emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Ca orice strategie care se dorește a avea succes, REDD+ are o serie de obiective cheie, printre care putem aminti: reducerea defrișărilor prin promovarea conservării pădurilor tropicale, reducerea degradării forestiere prin menținerea ecosistemelor forestiere, promovarea utilizării durabile a pădurilor prin permiterea comunităților locale să beneficieze de resursele forestiere într-un mod responsabil.
Inițiativa REDD+ a fost discutată în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) și a fost inclusă în acordurile internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice, precum Acordul de la Paris din 2015.
Citește mai mult:
https://climatepromise.undp.org/news-and-stories/climate-dictionary-everyday-guide-climate-change
https://www.iied.org/redd-protecting-climate-forests-livelihoods
https://www.icimod.org/initiative/objectives-of-redd-initiative/
#Nicio țară nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între aspirațiile dezvoltării și acțiunea climatică
„Nicio țară nu ar trebui să fie nevoită vreodată să aleagă între aspirațiile dezvoltării și acțiunea climatică”. Afirmația face parte din Declarația de la Nairobi, adoptată pe 6 septembrie în cadrul primului Summit African pentru Clima. Textul documentului are ca scop definirea unei poziții comune a celor 54 de țări de pe continentul african, înaintea COP 28 de la Dubai.