Citește întregul fact checking aici.
Canicula, un pericol mortal pentru seniorii din București. Un studiu științific plasează capitala României printre cele mai riscante orașe
Un studiu științific publicat recent, a comparat rata de decese cauzate de temperaturile extreme în rândul persoanelor cu vârsta de peste 85 de ani din orașele europene (854 în total), în intervalul de timp 2000 – 2019.
Astfel, în cazul unor valuri de căldură, Parisul este orașul cu cel mai mare risc de mortalitate pentru vârstnici. Pe locurile următoare se regăsesc Amsterdam, Roma, Lisabona, Zagreb și București, capitale catalogate ca fiind foarte periculoase pentru vârstnici în perioade de căldură extremă.
Din cauza fenomenului încălzirii globale, în ultimii ani, a fost înregistrată o serie de temperaturi extreme pe tot globul, precum cele din Pakistan (53.7 °C in 2017) și India (51 °C în 2016). În vara anului 2021, locuitorii din Canada, Turcia și Italia au trăit cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată, iar în Europa, cea mai ridicată temperatură a fost înregistrată în Italia (48,8 °C în Siracuza). Chiar și în Antarctica au fost atinse valori maxime de peste 18°C la baza Esperanza, în 2020.
Se preconizează că schimbările climatice vor avea consecințe importante asupra sănătății umane, prin creșterea riscului de îmbolnăvire, crearea unor medii de viață periculoase și nepotrivite și prin intensificarea riscului de rănire sau deces din cauza furtunilor și a vremii extreme.
Citește mai mult:
Statista.com – Heatwaves: European Capitals With the Highest Risk For the Elderly
Thelancet.com – Excess mortality attributed to heat and cold: a health impact assessment study in 854 cities in Europe
Inovații în construcții: cimentul nepoluant și betonul ecologic
Un startup din Boston, numit Sublime Systems, vrea să revoluționeze industria materialelor de construcții prin fabricarea cimentului cu emisii scăzute. Folosind tehnologiile electrochimice, fondatorii companiei au dezvoltat un set de reacții chimice alimentate de electricitate care pot transforma mineralele necesare în ciment. Introducerea electrochimiei în producția de ciment reprezintă o inovație.
Cimentul este foarte poluant datorită faptului că procesul de fabricare necesită temperaturi foarte ridicate, însemnând arderea de combustibili fosili. Mai mult, transformarea mineralelor în ciment presupune și o serie de reacții chimice ce eliberează mult dioxid de carbon. În contextul în care există o cererea uriașă pentru ciment din partea industriei construcțiilor, se explică de ce sunt necesare abordări inovative. În acest sens, compania Sublime Systems încearcă deocamdată să-și extindă producția și mai ales sa crească viteza procesului de fabricare a cimentului nepoluant.
Mai mult, o firmă din Canada, CarbiCrete, a reușit să realizeze o variantă ecologică de beton, ce utilizează deșeurile rezultate din producția de oțel și carbonul capturat de la marile platforme industriale. Această inovație deosebită transformă betonul dintr-un contribuitor la poluare într-un material sustenabil care absoarbe emisiile de carbon și diminuează necesitatea depozitelor de deșeuri.
Citește mai mult:
Technologyreview.com – Inside a high-tech cement laboratory
Ce sunt Despăgubirile Climatice (Climate Reparations) și de ce sunt vizate țările dezvoltate?
Despăgubirile climatice reprezintă o componentă esențială a mișcării pentru justiția climatică și se referă la faptul că țările dezvoltate, care poluează și cel mai mult, ar trebui să plătească despăgubiri țărilor din Sudul Global, pentru a le ajuta să se pregătească pentru cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
Țările în curs de dezvoltare sunt cele care suportă, în mod disproporționat, cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Aceste despăgubiri ar necesita deci responsabilitate din partea țărilor și corporațiilor private care au produs, în decursul timpului, cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Cele mai bogate state din lume, reprezentând doar 10% din total, sunt responsabile pentru 50% din emisiile de gaze cu efect de seră, în timp ce cele mai sărace 50% din state sunt responsabile pentru doar 10% din emisiile globale, în ciuda creșterii populației.
Despăgubirile climatice sunt o încercare de a îndrepta nedreptățile istorice, precum și de a preveni ca acestea să se repete în viitor. În acest an, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a recunoscut în mod explicit legătura dintre fenomenul colonialismului și schimbările climatice.
Citește mai mult:
Raconteur.net – Climate reparations
Scientificamerican.com – 5 Things to Know about Climate Reparations
Globalwitness.org – “Loss and damage” is not enough: Why we need climate reparations
#Trebuie Să Ne Facem Auziți Pentru A Salva Planeta
„Trebuie să fim uniți și să ne facem auziți pentru a salva planeta, nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile viitoare. E nevoie de acțiuni urgente, chiar acum, și e nevoie să lucrăm împreună ca și cum am fi o singura entitate”. Declarația aparține cunoscutei cântărețe și vedete globale, Billie Eilish, și a fost făcută înaintea summitului COP26 ce a avut loc la Glasgow în 2021.