Citește întregul fact checking aici.
Cripto-Dezastru: Cum mineritul Bitcoin provoacă emisii uriașe de CO2, echivalente cu emisiile produse de o întreagă țară
Într-o lume digitală înfloritoare, aurul nou se numește criptomonedă. Dar, în spatele lumii strălucitoare a Bitcoin și a altor criptomonede, se ascunde un secret. Mineritul criptomonedelor consumă resurse enorme de energie electrică, obținute prin arderea combustibililor fosili, contribuind la accelerarea crizei climatice.
De exemplu, raportul Revisiting Bitcoin’s carbon footprint, publicat în 2022 și realizat de cercetători europeni în domeniul climei și economiei, estimează că doar exploatarea Bitcoin e responsabilă pentru 65,4 megatone de CO2 pe an, echivalentul emisiilor unei țări precum Grecia în decursul unui an (56,6 megatone în 2019).
Greenpeace a propus ca soluție la această problemă schimbarea algoritmului care produce bitcoin, pentru a consuma mai puțină energie electrică și a reduce astfel amprenta de carbon. Acest algoritm este open-source, ceea ce înseamnă că este accesibil public pentru oricine dorește să-l vadă sau să-l folosească. În prezent, industria criptomonedelor este nesustenabilă, iar producția lor nu justifică risipa de resurse și daunele produse asupra mediului înconjurător.
Citește mai mult:
Theguardian.com – Bitcoin is terrible for the environment – can it ever go green?
Smithsonianmag.com – Bitcoin Could Rival Beef or Crude Oil in Environmental Impact
Nu mai este timp pentru tehnologii „miraculoase”
Nu este nevoie de soluții miraculoase precum captarea carbonului și geoingineria pentru a salva planeta. Ci este nevoie ca soluțiile deja existente să fie mult mai inteligent utilizate. Această perspectivă este prezentă în cartea lui Mark Jacobson, No Miracles Needed How Today’s Technology Can Save Our Climate and Clean Our Air. Accentul pe soluții revoluționare, precum captarea carbonului și geoinginerie, încetinește de fapt adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea problemele schimbărilor climatice, poluării aerului și securității energetice. Amintim că, până în 2030, trebuie eliminate 80% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global, pentru a evita încălzirea planetei cu 1,5°C.
Jacobson susține că, în loc să căutăm un miracol tehnologic inovativ, trebuie să ne îndreptăm atenția spre tehnologiile eoliene, solare și acvatice, deja disponibile. Parte din soluție ar trebui să fie și stocarea eficientă a energiei, încurajarea schimbării comportamentului oamenilor în privința consumului energetic, un sistem de transport electric bine interconectat pentru a limita problemele de alimentare intermitentă cu energie din surse regenerabile și aparate electrice eficiente, cum ar fi pompele de căldură.
Un sistem bazat pe resurse eoliene, solare si acvatice ar folosi mult mai puțină energie decât unul bazat pe arderea combustibililor fosili. La nivel global, energia pe care o folosesc oamenii scade de obicei cu peste 56% odată cu folosirea acestor tehnologii verzi. În plus, vântul, apa și soarele reduc costul pe unitate de energie, rezultând o factură anuală de energie cu 63% mai mică la nivel mondial.
Citește mai mult:
Newscientist.com – We don’t need ‘miracle’ green technologies to save the planet
Theguardian.com – We don’t need ‘miracle’ technologies to fix the climate. We have the tools now
Ce este Justiția climatică (Climate justice)?
Justiția climatică este un concept ce se referă în principal la punerea principiilor echității și ale drepturilor omului în centrul procesului decizional privind schimbările climatice. Un aspect al justiției climatice se referă la responsabilitatea istorică inegală a țărilor în legătură cu criza climatică. Cele mai bogate state din lume, reprezentând 10% din total, sunt responsabile pentru 50% din emisiile de gaze cu efect de seră, în timp ce cele mai sărace 50% din state sunt responsabile pentru doar 10% din emisiile globale, în ciuda creșterii populației. Responsabilitățile pentru abordarea schimbărilor climatice trebuie împărțite în mod echitabil, cea mai mare responsabilitate revenind celor care au contribuit la generarea crizei și au beneficiat cel mai mult economic de exploatarea resurselor poluante.
Un alt aspect al justiției climatice este cel intergenerațional. Copiii și tinerii de astăzi nu au contribuit la criza climatică într-un mod semnificativ, dar va trebui să suporte impactul schimbărilor climatice pe măsură ce avansează în viață. Deoarece drepturile lor sunt amenințate de deciziile generațiilor anterioare, se impune ca ei să aibă o voce importantă în toate deciziile și acțiunile legate de climă.
Citește mai mult:
Undp.org – The Climate Dictionary: An everyday guide to climate change
Unicef.org – What is Climate Justice? And what can we do achieve it?
#Subiectul Crizei Climatice Ar Trebui Să Stea La Baza Jurnalismului Contemporan
„Jurnalismul climatic nu este opțional. Jurnaliștii au o responsabilitate etică, chiar și un mandat de a informa publicul despre amenințări și de a-i ajuta să ia decizii mai bune pentru ei înșiși, pentru copiii lor și pentru comunitățile lor. Mass-media are datoria de a cere socoteală și de a investiga faptele rele […]. Mult prea des, editorii de știri au păstrat subiectul încălzirii globale în perimetrul jurnalismului științific, mai degrabă decât în centrul unei acoperiri mai largi […] chiar dacă se știe de zeci de ani că problemele de bază sunt în primul rând economice”. Declarația aparține lui Alexandra Borchardt, profesoară, jurnalistă și consultantă cu zeci de ani de experiență în presă. Ea este autoarea principală a raportului European Broadcasting Union, publicat recent, numit “Climate Journalism That Works – Between Knowledge and Impact”.