Detox informațional în epoca știrilor 24 din 24
Acest climat informațional ne plasează creierul într-o continuă stare de alertă, mai ales în contextul de criză prelungită pe care îl traversăm. Oboseala mentală declanșată de expunerea la prea multe știri negative intră în contradicție cu nevoia de a ne simți informați, iar echilibrul este dificil de menținut. Cercetările citate de Open Mind arată că, atunci când suntem bombardați de semnale de alarmă din toate direcțiile, concentrarea și abilitatea de a judeca corect sunt afectate, iar senzația de epuizare sporește. În plus, scad capacitatea de atenție, precum și disponibilitatea de a verifica informațiile – ceea ce face oamenii aflați în această situație mai vulnerabili la dezinformare.
Dacă vă simțiți afectați de epuizare cognitivă, recomandările specialiștilor sunt de a face o cură de „detoxifiere”, prin care să limitați consumul de știri și să puneți mai mult accent pe comunicarea în viața reală. Detoxifierea informațională implică și reducerea numărului de stimuli alarmiști: selectarea a mai puține surse de informare, dar care să fie credibile, reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale și oprirea notificărilor de pe telefon.
Citește mai mult:
webmd.com – Crisis Fatigue: Are We Emotionally Overwhelmed?
Citește mai multe aici.
Citește mai multe aici.
Tehnici de dezinformare: ridiculizarea
Amuzamentul pe seama gafelor oamenilor politici este un fenomen des întâlnit, plasat la granița dintre informare și divertisment (așa-numitul „infotainment”). Dorința naturală de a râde este exploatată și de actori rău intenționați, pentru a induce publicul în eroare sau pentru a-l influența în atitudinile sale. De exemplu, clipuri video editate și scoase din context au fost folosite în repetate rânduri pentru a-i ridiculiza pe președinții americani, de la George W. Bush, la Barack Obama, Donald Trump sau Joe Biden.
Ca o regulă generală, clipurile foarte scurte sau care alcătuiesc un colaj de momente atent selectate trebuie tratate cu scepticism, deoarece au potențialul de a dezinforma. Practica facilă, dar eficientă, de a edita fragmente din discursurile oamenilor politici, pentru a scoate din context cuvintele acestora și acțiunile acestora și a le distorsiona poartă un nume: „cheap fakes” – fake-uri ieftine.
Citește mai mult:
cbsnews.com – From deepfake to „cheap fake,” it’s getting harder to tell what’s true on your favorite apps and websites
frontiersin.org – Don’t Trust Your Eyes: Image Manipulation in the Age of DeepFakes
BeReal, o nouă aplicație pentru generația Z
Citește mai mult:
npr.org – BeReal is Gen Z’s new favorite social media app. Here’s how it works
#SăNuNeObișnuimCuRăzboiul
#StrigătulDePaceAlOamenilor
Noile completări în reglementarea piețelor digitale
Citește mai mult:
euronews.com – The EU’s Digital Markets Act: What is it and what will the new law mean for you and Big Tech?