Cum poate fi perturbată piața știrilor false
Modelul economic bazat pe publicarea și distribuirea informațiilor înșelătoare depinde de schimbul „atenție contra bani”. S-a creat o întreagă industrie, în care co-există mai mulți actori: companii private care oferă servicii precum crearea conturilor false și utilizarea tehnicilor de amplificare artificială, agenți statali și non-statali implicați în acțiuni de cyber-propagandă, site-uri care publică fake news pentru click-uri, giganții digitali care găzduiesc conținut și trăiesc din veniturile din publicitate și companii care oferă servicii de plasare a publicității online.
Cea mai mare problemă este caracterul descentralizat al acestei rețele, care face responsabilitatea mai greu de atribuit. Giganții digitali sunt facilitatori care favorizează conținutul cu cel mai mare potențial de a face audiență; aceștia răsplătesc creatorii conținutului viral prin plasarea de reclame și generarea de venituri implicite. Companiile care oferă servicii de publicitate online acționează ca intermediari între creatorii de conținut de tip fake news și clienții lor. De aceea, firmele care doresc să își facă publicitate online pierd controlul, ajungând să finanțeze surse care dezinformează, dar fac audiență.
La nivelul UE, Comisia Europeană se luptă activ pentru combaterea riscurilor. Propunerile Comisiei vizează: extinderea Codului de bune practici de la rețelele sociale către companiile care vând servicii de publicitate online, crearea unui sistem centralizat de notificare reciprocă privind publicitatea asociată dezinformării și interzicerea găzduirii de reclame pe site-urile care dezinformează în mod repetat și demonstrabil. În plus, Actul legislativ privind serviciile digitale prevede ca sistemele de publicitate utilizate de platformele online foarte mari să facă obiectul unor reglementări mai stricte.
Citește mai mult:
antifake.ro – Publicitate de 2,6 miliarde de dolari pe site-uri care dezinformează
Citește mai mult aici.
Citește fact-checking-ul complet aici.
Atenție la fact checking-ul impostor!
De la debutul războiului din Ucraina și până acum, mai multe clipuri video false sau scoase din context au circulat pe rețelele sociale, menite să avantajeze fie una, fie cealaltă tabără angrenată în conflict. De această dată, atragem atenția asupra unui alt tip de fake: pretinse verificări factuale ale unor videoclipuri care au fost mai întâi falsificate, special pentru a fi demontate. Acestea sunt distribuite pe internet și preluate de surse media de stat sau surse guvernamentale ruse pentru a decredibiliza comunicarea despre daunele produse.
Clipurile în cauză au fost analizate de cercetătorii de la Clemson University, împreună cu jurnaliștii de la ProPublica. Metadatele (adică datele electronice care descriu detaliile clipurilor) confirmă că fact checking-urile de tip impostor au fost create prin duplicarea clipului video inițial și îmbogățirea acestuia cu detalii vizuale false, folosind programe de editare. La fel de grăitor este că așa-zisul clip fake care este demontat nu a circulat nicăieri pe internet până la momentul „combaterii” sale. Este neclar cine a produs aceste materiale, însă efectul este clar: „Este o tehnică eficientă pentru că nu trebuie să convingi pe nimeni că ceva anume este adevărat. Trebuie doar să îi faci să nu mai știe în cine să aibă încredere”, concluzionează Patrick Warren, unul dintre cercetătorii implicați.
Citește mai mult:
antifake.ro – O zi din viața unui fact checker
dw.com – Fact check: The deepfakes in the disinformation war between Russia and Ukraine
Ghepardul robotic face progrese
„Mini-ghepardul robotic” dezvoltat de MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) învață singur, ajutat de tehnologie, să găsească soluții pentru a-și îmbunătății performanțele. Ultima reușită a fost stabilirea unui nou record de viteză, au anunțat inginerii de la MIT. Simulările bazate pe Inteligența Artificială pun robotul în diferite situații, pe diferite tipuri de teren, cu diferite obstacole, astfel încât să genereze soluții și să facă progrese. Adaptabilitatea este caracteristica pe care cercetătorii încearcă să o îmbunătățească tot mai mult la roboții pe care îi creează. Oricât de multe situații ipotetice ar fi prelucrate în dezvoltarea unui robot, realitatea îi va pune mereu în fața unor noi provocări. De aceea, varianta agreată în prezent este ca roboții să învețe prin încercare și eroare să-și modifice automat comportamentul și mișcările în funcție de noutățile întâlnite.
Citește mai mult:
www.gizmodo.com: MIT’s Robotic Cheetah Taught Itself How to Run and Set a New Speed Record in the Process
Trebuie să schimbăm acest #PeisajMediatic
„Pentru mine, cea mai importantă concluzie este că, din păcate, am creat un ecosistem media digital în care impostorii, escrocii și persoanele care promovează ideologii extreme și minciuni sunt cele recompensate din plin, amplificate și încurajate; trebuie să schimbăm acest peisaj mediatic, astfel încât aceste persoane să nu mai consume tot oxigenul din încăpere” – declarația lui Bridget Todd în cadrul podcast-ului „Spotify, Substack, Misinformation and Grift”
Vizita președintelui Joe Biden în Europa
Președintele Joe Biden va participa la mai multe reuniuni de urgență în Europa pentru a discuta răspunsul internaţional la invazia Rusiei în Ucraina. Astăzi, președintele Biden va participa la summitul NATO de la Bruxelles, apoi la o reuniune extraordinară cu liderii UE și la o întâlnire G7. Vineri, Biden va călători la Varşovia, unde va avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele Andrzej Duda.
Citește mai mult:
cnn.com – Biden will visit Poland following NATO summit on Russia’s invasion of Ukraine
Apropos de materialul Dvs. interesant despre fact checking-ul impostor, cred că aici putem vorbi și de o încercare de a decredibiliza și de a arunca în derizoriu eforturile organizațiilor de fact-checking serioase, eforturi temeinice și științific metodice de demontare a fake-news-urilor !🤔
………
Probabil că vor fi utilizate curând și tehnici de hahagandă, în același scop și cu „priză” instant la o anumită categorie de public de pe Fb.