Problematizare
Fenomenul Roexit nu a avut tracțiune la nivelul opiniei publice, în condițiile în care în mediul online cel puțin, au apărut voci care au susținut, în mod explicit, o astfel de mișcare și au căutat să construiască puternice comunități online în jurul ei. Roexit este parte a unui fenomen mai amplu de manifestare, respectiv instrumentalizare, a unei stări de nemulțumire și conține multe dintre elementele centrale ale comunităților echo chamber din mediul online.
Îmbrățișând forme radicale de naționalism xenofob și manifestând înverșunare împotriva unor întregi sisteme politice naționale și mondiale, comunitățile analizate se dovedesc a fi nuclee conspiraționiste, ghidate de ideea unor profeții pe care pandemia și, mai nou, războiul din Ucraina le-ar confirma. Dimensiunea emoțională este deosebit de pregnantă în aceste comunități, analiza evidențiind, și de această dată, atitudinile xenofobe, discriminatorii, violența și virulența simbolice găzduite pe paginile analizate.
Metodologie
Analiza de față a fost efectuată pe un număr de 72 de postări făcute de 4 pagini care moderează unul dintre cele mai mari grupuri de Facebook despre Roexit. Postările au fost alese ca urmare a unei căutări a expresiei “Roexit” pe paginile respective. Apoi, folosind FacePager, am extras comentariile, ajungând la un dataset final de 72 de postări și 805 comentarii (fig. 1). Ulterior, datasetul a fost prelucrat manual pentru a îl face compatibil cu Gephi și RawGraphs, cu scopul de a genera vizualizările prezente în articol. Pe lângă acestea, alte analize au fost efectuate folosind Google Sheets.
Toate postările din acest articol au fost verificate manual și încadrate în 2 dimensiuni. În primă instanță, au fost identificate următoarele teme de discuție: “Politică internă”, “Noua Ordine Mondială”, “Negare Covid”, “Politică externă” și “Religie”. A doua dimensiune se referă la tonul postării, care poate fi “Scandalizare”, “Debunking”, “Pseudoeducațional” sau “Apel la acțiune”. Toate aceste categorii au fost extrase din contextul postărilor și contribuie la crearea unei perspective mai largi asupra conținutului paginilor. Încadrarea în categorii a fost făcută individual de către autori pentru a testa validitatea categoriilor, rezultând o acuratețe de 94%, respectiv 96% a încadrării.
Limitele cercetării
Orice studiu efectuat pe rețele sociale este influențat de efemeritatea și caracterul incomplet al datelor din dataset. Din acest motiv, este posibil ca nu toate postările și comentariile subsumate căutărilor noastre să se afle în dataset. De altfel, 2 dintre cele 4 pagini prezente în analiză nu mai sunt active începând cu data de 25.02.2022. Pentru protejarea identității persoanelor din acest studiu, nu vom face referințe directe la numele acestora sau la orice altă informație care ar putea duce la identificarea acestora.
Roexit – o “necesitate” și o “urgență”
Firul narativ comun, indiferent de locul, tipul, tema sau tonul postării este acela al urgenței ieșirii României din Uniunea Europeană. Dincolo de poziționarea clară în acest sens, elucidarea motivelor invocate pentru a susține un astfel de demers este relevantă.
Calea cea mai clară pentru a înțelege motivele invocate de către utilizatori este de a face un pas în spate și a sublinia cadrele de cunoaștere în care utilizatorii se ancorează. Cu alte cuvinte, cum e construită realitatea lor la nivel de discurs? Concluzia este că membrii comunității împărtășesc aceleași percepții conspiraționiste despre lume, umbrelă sub care pot fi ușor clasificate toate temele de discuție întâmpinate. Pe scurt, aceștia consideră că există o grupare mondială care controlează populația din punct de vedere economic și geopolitic. Întâlnită sub numele de “Noua Ordine Mondială”, “masonerie”, “mafie” (vezi fig. 2), această entitate este cea de care ar putea scăpa România odată cu ieșirea din UE. Conform credințelor membrilor comunității, această entitate mondială nu urmărește altceva decât interesele proprii, iar cetățenii statelor sunt privați de libertate prin faptul că iau parte direct și indirect la acțiunile acestei elite globale. Acest sentiment de subminare a libertății, sentimentul de noi versus ei, existența politicienilor care vând/trădează țara, sunt elemente deja familiare din cercetarea trecută.
Fig. 2 indică și câteva dintre cele mai răspândite elemente cheie ale conspirațiilor – pandemia ca fiind ori inexistentă, ori un plan al masoneriei globale, care se folosește de cipuri ca instrument de control al privării de libertate și ca mijloc de exterminare a populației. Această credință duce la supranumirea acestei elite “sataniști”, membri ai unor grupuri oculte de control al tuturor statelor. Roexit devine, deci, singura modalitate de protest împotriva masoneriei, și totodată singura alternativă a cetățenilor de a-și asigura libertatea, de a opune rezistență în fața unor reguli considerate ca fiind impuse în mod arbitrar unui stat.
Înțelegând un pic mai bine cadrele realității împărtășite de membrii comunității, temele de discuție capătă mai mult sens. Figura 3 ne arată ce tipuri de postări sunt folosite, ce teme se regăsesc în fiecare și ce ton evocă acestea. Membrii comunității Roexit sunt preocupați de politica internă, fiecare postare confirmându-le faptul că politicienii nu ar avea în vedere binele statului, nu ar urmări interesele naționale sau chiar ar lucra direct cu gruparea mondială de la putere. Această nouă ordine mondială este o preocupare pregnantă a membrilor comunității, iar fiecare eveniment major global – pandemia, războiul din Ucraina, confirmă existența acesteia. Negarea aspectelor care țin de Covid-19 se corelează cu mai multe elemente – fabricarea virusului, existența cipurilor din vaccin, folosirea acestora ca demers pentru instituirea Certificatului verde cu scopul controlului și monitorizării populației. Ce ține de restricțiile de la nivel mondial, atât în legătură cu libera circulație, dar și cu orice alt afront al libertăților de exprimare, se subscrie discuției despre politica externă.
Ce urmăresc membrii comunității să obțină cu aceste argumente? De cele mai multe ori, scopul este de a scandaliza, de a perpetua calitatea de membru prin a genera emoție puternică menită să susțină cauza. Aceste aceste comunități funcționează pe baza unei emotivități conspiraționiste. Manifestarea scandalizării în același registru și pentru aceeași finalitate este un mod de verificare a calității de membru în comunitate. Scandalizarea indică, totodată, și urgența pretinsă de context – argumentul acestora este că, având în vedere amploarea cu care masoneria acționează în special în perioada pandemiei, este imperios necesar ca ceva să fie făcut.
Alte modalități prin care utilizatorii își expun și susțin argumentele sunt prin debunking și pseudoeducație. Materialele pseudoeducaționale își propun să educe membrii comunității printr-o viziune “corectă” asupra lumii și sunt prezentate într-o manieră mai moderată din punct de vedere emoțional. Materialele pseudoeducaționale sunt de cele mai multe ori videoclipuri lungi care fac deseori apel la o “trezire la realitate”, fără de care românii nu vor putea riposta în fața abuzurilor comise de noua ordine mondială. Debunkingul, pe de altă parte, este un răspuns la o acțiune, la un eveniment considerat relevant. Această tehnică oferă o explicație la un fenomen pe care ei îl consideră real. E un ton mult mai vehement și agresiv, cu scopul de a “demasca” fapte și a demonstra că perspectiva asupra realității pe care o împărtășesc membrii comunității explică orice eveniment, indiferent de natura lui.
Paradoxul nazismului
Un aspect sensibil ce trebuie discutat este prezența “nazismului” – cu ghilimelele de rigoare. În fapt, percepția urmăritorilor acestor pagini despre nazism nu se referă la o ideologie politică. Aceasta are mai degrabă un caracter aplicat, făcând trimitere în majoritatea cazurilor la restricțiile impuse de către autorități și la ceea ce ei percep ca fiind încălcarea unor libertăți (vezi prima imagine din fig. 4). De aici apar și discuțiile despre “certificatul nazist” și comparațiile cu obligativitatea purtării stelei galbene de către evrei din timpul Holocaustului. Astfel, eticheta de naziști este aplicată celorlalți – în fond, ceea ce ei percep ca fiind nazism poate fi exprimat mai bine ca fiind autoritarism.
Cu toate acestea, paradoxal, atât autorii paginilor cât și urmăritorii care comentează la postări au deseori un caracter profund antisemit. De cele mai multe ori, antisemitismul nici măcar nu este voalat, ci este exprimat direct, într-un mod virulent. Evreii sunt văzuți ca fiind parte din “noua ordine mondială”, comunitatea Roexit perpetuând astfel un discurs discriminatoriu și problematic.
“Profeții” împlinite
Una din modalitățile de certificare a credințelor și de garanție a calității de adevăr este apelul la profeții. Există mai multe materiale care circulă această informație în diverse forme. Una dintre acestea este prin referire la Corneliu Vadim Tudor, care ar fi anticipat cu peste un deceniu în urmă o încercare din exterior de a extermina poporul român. Cu alte cuvinte, membrii comunității consideră că politicianul a anticipat pandemia și a demascat un plan al unei organizații oculte mondiale de exterminare a populației.
Odată stabilit acest “adevăr”, tot ce este asociat cu măsurile de reducere a mobilității sociale în timpul pandemiei, cu vaccinarea sau cu testarea devin mecanisme de control al populației. O altă “profeție” de natură religioasă, datează de dinaintea intrării României în NATO. Această oferă membrilor comunității un alt argument cheie, conform căruia România – țară creștin-ortodoxă – ar fi un impediment în fața noii ordini, motiv pentru care populația sa ar trebui exterminată. În același timp, România e încadrată de profeție ca fiind un teren de război NATO, motiv pentru care Roexit este singura variantă de salvare a credinței și a poporului. În contextul războiului din Ucraina și al prezenței trupelor americane pe teritoriul țării, această “profeție” s-a confirmat pentru membrii comunității.
Iată, deci, cum aceste comunități percep libertatea – neutralitate completă față de condițiile externe, naționalism xenofob până la antisemit. Pericolul principal pe care îl sesizăm în legătură cu aceste comunități este faptul că orice eveniment actual hrănește temerile și nemulțumirile membrilor, este interpretat pentru a confirma “profețiile”, alimentând, în continuu, o stare de tensiune. Totodată, aceste evenimente alimentează potențialul de distribuire a informațiilor problematice vehiculate pe acest tip de pagini.
Figura 4 exemplifică foarte clar cum arată câteva din argumentele principale prezentate până acum. Membrii paginii se consideră un soi de whistlebloweri, protectori ai poporului român, capabili să vadă dincolo de aparențele sistemului politic global. Aceștia consideră că explicațiile aduse prin debunking și scandalizare sunt mai mult decât suficiente pentru a demonstra că pandemia a fost fabricată de către noua ordine mondială care lucrează prin organizații supranaționale precum UE sau NATO. Aceștia se diferențiază de restul “turmei” prin faptul că au decodificat adevărul și au găsit soluția – Roexit. Conform argumentului lor, România este perfect capabilă de a fi autosuficientă, cu relații externe reduse la maxim, populație de alte etnii și religii inexistente, și cu o credință creștin-ortodoxă restaurată.
“Noua ordine mondială care vrea să distrugă România”
Cum arată, însă, toate aceste discuții? Din motivele subliniate în limitele analizei, nu putem arăta conținutul explicit al comentariilor și postărilor, însă putem oferi o perspectivă largă a conversației despre Roexit, așa cum se poate observa în figura 5. Există foarte multe discuții despre noua ordine mondială și politică internă, teme care merg mână în mână. Membrii comunității consideră că liderii politici ai României sunt masoni care fac parte din noua ordine mondială și vor să distrugă România pentru interesul propriu. Aceste două teme domină discuția despre Roexit. Negarea existenței Covid și politica externă vin ca o completare sau ca un punct de sprijin pentru argumentele legate de elitele oculte. În sfârșit, caracterul religios nu este unul foarte pregnant ca temă principală, însă deseori este invocat ca o motivație sau obligativitate morală în favoarea Roexit, potrivit pseudo-argumentului că apartenența la UE ar reprezenta o depărtare față de valorile creștinismului și/sau Dumnezeu.
Deși există subiecte care produc mai multe comentarii decât altele, este important să atragem atenția asupra unui lucru – există un grad ridicat al discuției pe majoritatea temelor (vezi fig. 5). Acest lucru semnalează faptul că ele nu trebuie văzute ca entități separate, ci ca părți ale unui întreg care redau o realitate problematică. În cadrul postărilor cele mai populare, există voci care țin să atragă atenția asupra caracterului exagerat al conținutului și cel fals al informațiilor. Cu toate acestea, dezbaterile sunt fie inexistente, fie reduse la schimburi de insulte și nicio șansă de discuție în contradictoriu. Imposibilitatea de dialog este una dintre problemele cele mai grave ale acestor comunități. Lipsa de empatie, de punți de legătură și existența argumentelor în universuri conceptuale diferite amplifică pericolul pe care aceste comunități îl prezintă.
Roexit cuantificat
Spre deosebire de pagina analizată în acest articol, Facebook Live nu este metoda principală de diseminare a informației. Atât deținătorii paginilor, cât și urmăritorii preferă videoclipuri, așa cum reiese din figura 6. O posibilă explicație rezidă în caracterul mai pasiv al videoclipurilor – spre deosebire de text sau fotografii, care necesită o citire activă a textului.
Se pot diferenția mai multe tipuri de videoclipuri folosite: în primul rând, le avem pe cele preluate din alte surse. În acest caz, iar autorii paginilor suprapun, de cele mai multe ori, text peste acestea, denunțând sau susținând informația prezentată, în funcție de cum se aliniază cu credințele acestora. Un alt tip de videoclip utilizat este colajul, prin care este construit un întreg fir narativ cu ajutorul mai multor filmulețe, peste care este suprapus text sau este narat conținutul. Descrierile reiterează concluzia – Roexit.
Figura 7 arată că distribuirile au o proporție covârșitoare în comparație cu like-urile sau comentariile. În absența unei eventuale contestări care să însoțească o postare, comportamentul de sharing reprezintă o validare a conținutului, în orice caz, o modalitate de viralizare a acestuia.
Dintre temele identificate în postări, Noua Ordine Mondială este tema cu cea mai mare proporție de distribuiri – peste 50% dintre interacțiunile utilizatorilor cu postările de acest tip rezultă într-o distribuire, ceea ce denotă o puternică susținere din partea utilizatorilor.
Am menționat anterior că fenomenul Roexit nu are tracțiune la nivelul opiniei publice, dar reprezintă o sursă de risc în continuă creștere. Dacă ne îndreptăm atenția asupra numărului de vizualizări obținute de videoclipuri, riscul pare chiar mai mare (vezi fig. 8). Aproape 1.250.000 de vizualizări pe tema negării virusului și a pandemiei, și nu cu mult sub pentru politica externă. Aproape 1.000.000 de vizualizări pentru videoclipurile despre Noua Ordine Mondială. Însumat, vizualizările totale ajung la 3 milioane și jumătate de vizualizări. Poate numărul relativ mic, de câteva mii de urmăritori ai paginii sună liniștitor, dar numărul de vizualizări ale acestor videoclipuri este de natură să constituie un semnal de alarmă.
Concluzii
Cu ce avem de-a face? În momentul de față, cu un potențial pericol în creștere. Latent, dar prezent. Ne confruntăm cu existența unei comunități puternic emotiv conspiraționiste, puternic naționaliste, anti-progresiste, antisemite, conservatoare. Acestea sunt caracteristicile în baza cărora toate evenimentele sunt filtrate și interpretate pentru a confirma conspirații și profeții. Universul de realitate în care trăiesc membrii acestei comunități este articulat în jurul ideii că virusul a fost fabricat de o masonerie ocultă care reprezintă noua ordine mondială. Nemulțumirile reale legate de restricțiile de mișcare, de purtarea măștii, de ceea ce membrii comunității percep drept “vaccinarea obligatorie” se cuplează cu cele legate de instabilitatea politică, de sentimentul că sunt “furați în permanență de politicienii corupți”.
Istoria ne arată pericolul ignorării grupurilor marginale, puternic nemulțumite și seduse de nostalgia unei ordini care trebuie reinstaurate urgent și cu orice preț. Este un moment propice să învățăm din greșeli trecute și să facem primul pas – să înțelegem. Desconsiderarea credințelor unui grup – oricât de exotice sau de extravagante ar părea – nu înseamnă că respectivele credințe vor dispărea. Pe fondul dificultăților, inclusiv emoționale, create de pandemie, în condițiile izbucnirii războiului în Ucraina, ia naștere un univers cât se poate de valid pentru un grup de oameni, pentru o comunitate de tip underground, pentru care răspunsul la toate problemele este Roexit.
Analiza de față este un prim pas în descrierea modului în care aceste comunități se organizează, comunică, își exprimă sentimentele și credințele. Analiza ar trebui extinsă pentru a aprofunda rădăcinile reale ce permit articularea acestor nuclee conspiraționiste, înverșunate împotriva unei “elite” și a unui sistem politic perceput ca lucrând doar în defavoarea lor. Pe baza acestor analize aprofundate, ar putea fi gândite soluții: unele care țin de alfabetizarea digitală a cetățenilor, altele care țin de înțelegerea modului în care radicalizarea poate fi amplificată algoritmic, și altele care vizează sursa adâncă a nemulțumirilor acumulate în timp.