Accent: Dezinformarea: tendințe și previziuni

Polarizarea opiniei publice pe marginea unor subiecte medicale/ științifice este, în opinia redacției Antifake, cea mai importantă tendință în planul comunicării publice în anul care tocmai s-a încheiat. Ceea ce este îngrijorător este că ținta informațiilor înșelătoare a fost reprezentată de descoperiri științifice de vârf în domeniul medical, cum este tehnologia ARN mesager, sau acte medicale care și-au dovedit eficiența de-a lungul deceniilor. Efectele polarizante ale dezinformării sunt de natură cognitivă (ceea ce cunoaștem și gândim), ideologică (sistemul de credințe, valori și preferințe politice), comportamentală (deciziile pe care le luăm pentru sănătatea noastră), dar și afectivă (sentimente de dezgust, neplăcere și neîncredere față de cei percepuți ca fiind „în cealaltă tabără”).

Ce ne așteaptă în 2022? Cercetători în domeniu, intervievați pentru The Conversation, au creionat câteva scenarii plauzibile. În primul rând, trebuie acționat pentru atenuarea divergențelor de natură socio-economică și reducerea sentimentelor de frustrare și dezamăgire instalate inclusiv la nivelul persoanelor care încearcă să fie bine și corect informate.  În al doilea rând, atenția se va muta de la analizarea – caz cu caz – a informațiilor înșelătoare către studiul propagandei ca demers de alterare a sistemului de credințe individuale și colective. În ceea ce privește România, se observă o tendință în creștere a propagandei anti-UE și a amplificării narațiunilor de tipul „Ro-exit”.

Citește mai mult:
who.int – WHO third global infodemic management conference: whole-of-society challenges and approaches to respond to infodemics