România digitală, vulnerabilă în privința capitalului uman
România se află pe ultimul loc în UE, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru anul 2021, care monitorizează progresul statelor membre în domeniul digitalizării. Indicele este compus din patru dimensiuni: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiei digitale, servicii publice digitale, cărora li se adaugă și componenta de cercetare-dezvoltare în tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC). În ierarhia europeană, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE, iar România, Bulgaria și Grecia au cele mai mici scoruri DESI. Conform profilului de țară, cea mai bună performanță este înregistrată la nivelul dimensiunii 2 (Conectivitate), unde România ocupă locul 10, iar cea mai slabă, la nivelul dimensiunii 4 (Servicii publice digitale) – locul 27.
Deși ne mândrim cu specialiștii în informatică pe care îi avem, România ocupă locul 26 din 27 în privința capitalului uman. Există doi indicatori unde avem performanțe bune: numărul mare de absolvenți în domeniul TIC (locul 4) și numărul femeilor specialiste TIC (locul 3). Din păcate, ceilalți indicatori reflectă deficiențe serioase. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (media UE, 56%) și numai 10 %, competențe digitale peste nivelul de bază (media UE, 31%). Proporția specialiștilor TIC în ansamblul forței de muncă este redusă comparativ cu media europeană, iar numărul întreprinderilor care oferă angajaților lor formare în domeniu este foarte scăzut. Toate acestea sugerează că cetățenii români au un potențial limitat de a lucra și a se dezvolta profesional în economia digitală.
Personalitatea influențează tendința de a distribui fake news
În ultimii ani, mai multe studii au încercat să identifice tipologiile de persoane cele mai predispuse să distribuie fake news. Se cunoaște deja faptul că persoanele cu o orientare politică conservatoare tind să distribuie mai frecvent știri false, însă nu trebuie să recurgem la generalizări pripite. Noi date de cercetare arată că, alături de preferințele politice, factorii de personalitate au o contribuție importantă. Cercetătorii au pornit de la Modelul ”Big Five” al personalității, care distinge în cadrul personalității 5 trăsături independente: nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate și conştiinciozitate. Se pare că trăsătura care determină predispoziția la a distribui fake news este conștiinciozitatea, care măsoară, printre altele, înclinația spre competență, ordine, disciplină de sine și deliberare. Persoanele cele mai predispuse să distribuie fake news au o orientare politică conservatoare și o preferință către forțele sociale disruptive, care afirmă superioritatea unui grup social față de celelalte.
Amazon.com, Inc se confruntă cu acuzații legate de incapacitatea de a păstra confidențialitatea pentru datele personale stocate. În ultimii ani, compania a fost investigată de autorități și chiar a primit amenzi record pentru încălcarea regulilor de protecție a datelor cu caracter personal. Cea mai mare sancțiune primită a fost în iulie 2021, în valoare de 746 milioane de euro, pentru nerespectarea politicilor de confidențialitate ale Uniunii Europene. În Statele Unite, dezbaterile actuale pun în discuție legalitatea acțiunilor de lobby întreprinse de reprezentanții companiei, care vizau planuri de reglementare a stocării și utilizării datelor personale. O miză de luat în seamă în discuția despre colectarea datelor o reprezintă asistentul vocal Alexa din portofoliul Amazon, deoarece are capacitatea de a se conecta la alte dispozitive ale utilizatorului. Subiectul a devenit tot mai important pe măsură ce numărul de utilizatori ai platformei a atins cote foarte mari.
„Vrem ca factorii de decizie și presa să se teamă de noi.” – comentariul directorului de comunicare al companiei Amazon, Drew Herdener, pe marginea unui proiect care subliniază misiunea echipei de lobby și relații publice a companiei Amazon.
Reglementarea muncii prin intermediul platformelor
Pe 8 decembrie, Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea privind reglementarea pe piața muncii a activităților prestate de angajații platformelor digitale, precum cele de ride-sharing sau de livrări la domiciliu. Inițiativa UE își propune să asigure condiții decente de muncă, să ofere un cadru mai transparent și să mențină, în același timp, flexibilitatea unui sector în plină expansiune.
Acest site folosește și stochează cookie-uri pt. a oferi servicii și pt. a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor.
