Care sunt modalitățile prin care conținutul înșelător ajunge să ne păcălească și să ni se întipărească în minte? Studiile au demonstrat că există o serie de scurtături mentale (heuristics) pe baza cărora percepem și interpretăm informațiile noi pe care le întâlnim, indiferent de credibilitatea acestora. Mai exact, avem tendința să acordăm atenție sporită informațiilor noi, în defavoarea celor deja existente, suntem atrași de acele informații care stârnesc emoții puternice, care sunt în acord cu ceea ce știm deja și pe care le întâlnim în mod repetat.
Informațiile noi sunt atrăgătoare; suntem mult mai interesați de un subiect nou decât de unul despre care știm deja anumite lucruri. Totuși, orice informație nouă trebuie receptată cu prudență și verificată înainte de a fi luată ca punct de reper. În plus, suntem atrași de acele conținuturi care provoacă emoții puternice. De aceea, specialiștii recomandă să fim atenți atunci când întâlnim informații care stârnesc stări de revoltă, furie sau dezgust, fiindcă este posibil ca acestea să fie înșelătoare. De asemenea, deși este mai ușor să acceptăm informațiile care sunt în acord cu ceea ce știm deja, trebuie să fim conștienți de faptul că nu întotdeauna informațiile pe care le avem deja sunt corecte. Drept urmare, ar trebui să ne bazăm mai mult pe fapte și mai puțin pe opinii și să medităm cu seriozitate asupra acelor informații care contrazic ceea ce noi considerăm a fi un adevăr prestabilit. Nu în ultimul rând, trebuie să fim atenți la conținutul pe care îl întâlnim în mod repetat. Nu orice informație care se repetă este adevărată. Din contră, repetarea conținutului înșelător este o modalitate perfidă de a îi face pe oameni să creadă că acel conținut este veridic.
Citește mai mult:
theconversation.com – 7 ways to avoid becoming a misinformation superspreader
antifake.ro – Efectul adevărului implicit: conținutul care nu este marcat drept fals nu este neapărat adevărat
youtube.com – The Hype Machine: how social media disrupts our elections, economy and health