Interpretări eronate cu privire la aprobarea completă a vaccinului produs de Pfizer-BioNTech
Pe 23 august, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a acordat aprobare completă vaccinului împotriva COVID-19 produs de Pfizer-BioNTech, comercializat cu numele „Comirnaty” și administrat persoanelor cu vârsta de peste 16 ani. În spațiul online, au circulat diverse afirmații înșelătoare care susțineau că „FDA a autorizat un vaccin care NU există în prezent” sau „FDA doar a prelungit Autorizația de urgență și nu a aprobat vaccinul experimental Pfizer”. FDA a efectuat propriile analize, pentru a se asigura că vaccinul este sigur, eficient și îndeplinește standardele pentru aprobare și a precizat că vaccinul Comirnaty și vaccinul Pfizer-BioNTech reprezintă același vaccin.
În august 2021, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a emis prima aprobare completă pentru un vaccin împotriva COVID-19. În urma procesului de evaluare a criteriilor privind calitatea, siguranța și eficacitatea, FDA a anunțat aprobarea vaccinului produs de Pfizer-BioNTech, comercializat cu numele „Comirnaty” și administrat la persoanele cu vârsta de peste 16 ani. În spațiul online, diverse articole și postări pe rețelele sociale au susținut în mod eronat că „FDA a autorizat un vaccin care NU există în prezent”, „FDA a prelungit Autorizația de urgență și nu a acordat aprobare completă vaccinului Pfizer”, „produsul autorizat nu există încă” sau că „produsul BioNTech nu ar include o autorizare completă, pentru că nu a încheiat încă studiile clinice de fază 3”.
Citește fact-checking-ul integral aici.
Măsuri eficiente pentru a limita finanțarea dezinformării
Într-o ediție anterioară, am discutat despre modul în care dezinformarea poate deveni o afacere profitabilă. Există câteva soluții eficiente pentru a reduce monetizarea dezinformării. De exemplu, agențiile de media, care intermediază plasarea de publicitate online, pot decide să sprijine sursele credibile de știri, asigurându-se astfel că susțin jurnalismul de calitate în detrimentul celui de tip click bait. În locul creării de liste cu site-uri care dezinformează, este mai productivă crearea de liste cu site-uri credibile, unde plasarea de publicitate trebuie încurajată. În egală măsură, criteriile de excludere a anumitor tipuri de publicații online trebuie aplicate cu discernământ. De exemplu, poate fi făcută diferența între site-uri care promovează informații înșelătoare și site-urile care menționează acele informații, pentru a le demonta.
În plus, este nevoie de o colaborare mai strânsă între autorități și reprezentanții industriei, pentru definirea, identificarea și combaterea dezinformării. Platformele digitale își pot uni forțele cu agențiile de publicitate și agențiile de media pentru mai multă responsabilizare și transparență a practicilor din domeniul publicității online. De cealaltă parte a barierei, proprietarii site-urilor web pot refuza să găzduiască în spațiul lor publicitar mesaje venite din partea actorilor care dezinformează. Nu în ultimul rând, educația pentru media crește discernământul publicului în momentul expunerii la informații înșelătoare.
Citește mai mult:
americanpressinstitute.org/ – Factually: How misinformation makes money
com/ – The Internet Broke the News Industry—and Can Fix It, Too
Fake news: patru moduri prin care devin ușor de reținut
Care sunt modalitățile prin care conținutul înșelător ajunge să ne păcălească și să ni se întipărească în minte? Studiile au demonstrat că există o serie de scurtături mentale (heuristics) pe baza cărora percepem și interpretăm informațiile noi pe care le întâlnim, indiferent de credibilitatea acestora. Mai exact, avem tendința să acordăm atenție sporită informațiilor noi, în defavoarea celor deja existente, suntem atrași de acele informații care stârnesc emoții puternice, care sunt în acord cu ceea ce știm deja și pe care le întâlnim în mod repetat.
Informațiile noi sunt atrăgătoare; suntem mult mai interesați de un subiect nou decât de unul despre care știm deja anumite lucruri. Totuși, orice informație nouă trebuie receptată cu prudență și verificată înainte de a fi luată ca punct de reper. În plus, suntem atrași de acele conținuturi care provoacă emoții puternice. De aceea, specialiștii recomandă să fim atenți atunci când întâlnim informații care stârnesc stări de revoltă, furie sau dezgust, fiindcă este posibil ca acestea să fie înșelătoare. De asemenea, deși este mai ușor să acceptăm informațiile care sunt în acord cu ceea ce știm deja, trebuie să fim conștienți de faptul că nu întotdeauna informațiile pe care le avem deja sunt corecte. Drept urmare, ar trebui să ne bazăm mai mult pe fapte și mai puțin pe opinii și să medităm cu seriozitate asupra acelor informații care contrazic ceea ce noi considerăm a fi un adevăr prestabilit. Nu în ultimul rând, trebuie să fim atenți la conținutul pe care îl întâlnim în mod repetat. Nu orice informație care se repetă este adevărată. Din contră, repetarea conținutului înșelător este o modalitate perfidă de a îi face pe oameni să creadă că acel conținut este veridic.
Citește mai mult:
theconversation.com – 7 ways to avoid becoming a misinformation superspreader
antifake.ro – Efectul adevărului implicit: conținutul care nu este marcat drept fals nu este neapărat adevărat
youtube.com – The Hype Machine: how social media disrupts our elections, economy and health
Coreea de Sud se impune ferm în fața giganților Apple și Google
Printr-o nouă lege, fără precedent, Coreea de Sud va obliga cei doi giganți ai tehnologiei să le permită creatorilor de aplicații mobile tranzacții proprii, fără comision. Până în prezent, dezvoltatorii renunțau la aprox. 30% din fiecare tranzacție în aplicație, sumă revendicată de deținătorii marilor platforme de aplicații: Google și Apple. Cei mai afectați sunt dezvoltatorii de jocuri mobile și Spotify. Decizia a stârnit replici din partea companiilor, în special considerând veniturile industriei mobile de 111 miliarde de dolari în 2020 la nivel global. Apple a avertizat că metodele proprii de tranzacționare în aplicație subminează intimitatea și controlul parental și cresc riscurile de fraudă. Cu toate acestea, exemplul Sud-Coreean ar putea declanșa un lanț de astfel de măsuri în UE, Regatul Unit, SUA și Australia, unde practicile de monopol ale celor două companii se află sub continuă investigare.
Citește mai mult:
TechCrunch.com – Europe charges Apple with antitrust breach, citing Spotify App Store complaint
CNBC.com – Bipartisan bill targets Apple and Google’s ability to profit from app stores
#NouaCortinăDeFier
„Neajunsurile curente ale schemei europene de comercializare a cotelor de emisii amenință să tragă o Nouă Cortină de Fier care să despartă centrul și estul Europei de restul UE, dar, dacă schema este aplicată în mod corect, ar putea să urgenteze reducerea emisiilor de dioxid de carbon în regiune.” se arată într-o analiză semnată de Claire Godet și Linda Zeilina pentru Euractiv. Articolul discută propunerile de reformă în domeniu incluse în ”European Green Deal”.