Uneori, neîncrederea în mass media tradiționale ca sursă legitimă de știri și informații derivă din trăsăturile psihologice. De exemplu, există cercetări care arată faptul că unii oameni etichetează anumite știri drept „fake news” din nevoia personală de a găsi o ordine în ceea ce se întâmplă în jur (personal need for structure), de a structura mediul înconjurător astfel încât să evite, pe cât posibil, incertitudinea și, deci, haosul. Studiul, realizat pe un eșantion de 2800 de participanți din șase țări, demonstrează că există o legătură între această nevoie personală și tendința oamenilor de a eticheta o informație drept „fake news”. Mai exact, indivizii care au o nevoie mai ridicată de a găsi o ordine în ceea ce se întâmplă în jurul lor au o predilecție de a crede că anumite informații înșelătoare sunt răspândite în mod intenționat de către jurnaliști și nu sunt rezultatul unor simple erori. Pentru astfel de indivizi, a crede că informațiile înșelătoare din mass-media sunt transmise în mod intenționat este o acțiune care implică o doză mai mare de control asupra lumii înconjurătoare decât a crede că jurnaliștii transmit informații înșelătoare din neglijență. Problema este că această predispoziție spre scepticism și suspiciune îi poate direcționa pe oameni către sursele alternative de informare, care, de cele mai multe ori, nu respectă coduri profesionale și nu sunt supuse unor activități de verificare și filtrare a informațiilor prezentate. Uneori, acest ecosistem media alternativ devine o sursă importantă de dezinformare. O soluție pentru a limita această acțiune de etichetare a informațiilor drept fake cu unicul scop de a se autoconvinge că există ordine în lumea înconjurătoare este aceea de a-i ajuta pe oameni să își depășească nevoia excesivă de control.
Citește mai mult:
theatlantic.com – Some Real News About Fake News
cits.ucsb.edu – Where Does Fake News Come From?