Pe rețelele sociale, utilizatorii primesc recomandări și reclame personalizate, în special pe baza interacțiunilor anterioare (click-uri, like-uri, share-uri) și a trăsăturilor socio-demografice. Această hiperpersonalizare, realizată prin intermediul algoritmilor, determină apariția filter bubbles (bule informaționale) și a echo chambers (camere de rezonanță informațională), ceea ce amplifică faliile de natură socio-economică şi alimentează polarizarea. Un studiu recent demonstrează că hiperpersonalizarea din social media este limitativă pentru utilizatori. Deoarce nu au acces la conținuturi comune cu ale altor utilizatori, indivizii devin captivi unui spațiu digital închis. Această stare de captivitate îi împiedică să aibă acces la feedback-ul altora și, implicit, să acționeze pentru a limita răspândirea conținutului cu potențial dăunător (de exemplu, prin raportarea acelui conținut către autoritățile de reglementare). Câteva soluții pentru reducerea acestor efecte negative asociate cu publicitatea hiperpersonalizată sunt impunerea unor criterii mai generale pentru microtargetare, instituirea unor cote de targetare (de exemplu, stabilirea unor limite maxime de click-uri per articol) sau interzicerea totală a acestui tip de publicitate.
Citește mai mult:
vox.com – When targeted ads feel a little too targeted
atlasvpn.com – Why targeted online ads are risky and intrusive